Declanşarea conflictului armat din Ucraina din urmă cu un an a stârnit compasiune şi solidaritate în întreg sportul românesc, instituţii, organizaţii, federaţii şi cluburi din România oferind o mână de ajutor sportivilor ucraineni încă din primele zile ale agresiunilor militare din ţara vecină.

Câteva sute de sportivi ucraineni, de la juniori la seniori, aflaţi la momentul începerii războiului în stagii de pregătire din străinătate, precum şi cei care şi-au putut părăsi ţara, au fost primiţi în România unde le-au fost puse la dispoziţie toate condiţiile pentru a-şi continua antrenamentele.

Ministerul Sportului, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, în colaborare cu federaţiile sportive şi cluburile, au asigurat pe diferite perioade de timp cazarea, masa şi pregătirea sportivilor, dar în acelaşi timp s-au alăturat şi acţiunilor umanitare demarate de societatea civilă, oferind asistenţă refugiaţilor la graniţa cu România prin donarea de alimente, apă şi medicamente.

Conform datelor furnizate la solicitarea AGERPRES, Ministerul Sportului a pus la dispoziţia sportivilor din ţara vecină Complexul Sportiv Naţional "Lia Manoliu" din Bucureşti, acolo unde din 5 aprilie şi până în 8 iunie 2022 şi-au desfăşurat activitatea loturile naţionale de haltere masculin juniori şi seniori din Ucraina, compuse din 17 persoane.

De asemenea, Complexul Sportiv Naţional "Nicolae Navasart" din Snagov a găzduit 52 de persoane din lotul olimpic de kaiac al Ucrainei între 21 martie şi 10 august 2022.

Cheltuielile pentru antrenamente, cazare şi masă cu aceste loturi de sportivi, acoperite din fondurile Ministerul Sportului, s-au ridicat la aproximativ 100.000 de euro (490.485 lei).

La rândul său, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR) a făcut toate eforturile pentru ca sportivii ucraineni să nu îşi întrerupă activitatea, iar conflictul armat să nu le afecteze performanţa sportivă.

La începutul conflictului, COSR a sprijinit un grup format din cinci atlete şi doi antrenori din Ucraina să ajungă la Belgrad, la Campionatele Mondiale de atletism în sală. Conducerea COSR a trimis o echipă mobilă care a preluat grupul ucrainean de la Vama Siret şi l-a transportat în siguranţă până în capitala Serbiei. La finalul competiţiei, două dintre sportive s-au întors în România cu avionul şi au fost transportate de la Aeroportul ''Henri Coandă'' din Otopeni, la Vama Siret.

Scrimera Olga Harlan, stabilită la Bologna, în Italia, a fost sprijinită de COSR să îşi recupereze sora şi nepoţelul din Ucraina. Pe tot teritoriul românesc, de când a intrat în România, de la Sibiu până la Vama Siret, a fost însoţită în permanenţă de reprezentaţi ai COSR. Olga Harlan este campioană olimpică la sabie cu naţionala Ucrainei la Beijing 2008, medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice Londra 2012, dublă campioană mondială (2013 şi 2014) şi de 5 ori campioană europeană (2009, 2011, 2012, 2013 şi 2014).

De asemenea, COSR a oferit cazare, masă şi condiţii de antrenament la Complexul Olimpic "Sydney 2000" din Izvorani, aflat în administrarea sa, pentru trei loturi de sportivi ucraineni: lotul de baschet (19 persoane) în perioada 31 mai-2 iunie 2022, lotul de triatlon (9 persoane) în perioada 31 mai- iunie 2022 şi lotul de nataţie (27 persoane) în perioada 4-11 iulie 2022.

Anul trecut, clubul Corona Braşov s-a implicat într-o acţiune umanitară iniţiată de ucraineanul Evgheni Pisarenko, fostul său hocheist şi ulterior antrenor la grupele de juniori ale grupării ardelene. Astfel, cu ajutorul Primăriei, un grup de 20 de hocheişti din Harkov, Kiev şi alte oraşe din Ucraina, cu vârste cuprinse între 6 şi 15 ani, s-au antrenat pe gheaţa Patinoarului Olimpic din Braşov. Însoţiţi de doi antrenori, juniorii ucraineni s-au pregătit timp de câteva săptămâni la Braşov pentru a-şi putea menţine forma sportivă şi a participa la competiţiile în care erau angrenaţi.

În luna aprilie, echipa naţională feminină de floretă a Ucrainei s-a pregătit la Universitatea Politehnica Timişoara, împreună cu lotul României, la solicitarea Federaţiei Ucrainene de Scrimă. Universitatea Politehnica Timişoara a venit în sprijinul delegaţiei ucrainene, oferind cazare şi masă pentru perioada 9-13 aprilie. Loturile României şi Ucrainei au realizată în această perioadă un stagiu de pregătire comun.

*****

Ministrul Sportului, Eduard Novak, a declarat, pentru AGERPRES, că instituţia pe care o conduce a răspuns pozitiv fiecărei solicitări, arătând empatie şi solidaritate faţă de sportivii din Ucraina încă de la începutul conflictului.

"Pentru noi a fost un şoc declanşarea acestui conflict, am arătat empatie încă de la început faţă de sportivii ucraineni şi imediat am întins o mână de ajutor. Pe diferite perioade de timp, am avut sportivi găzduiţi la Snagov, la Complexul Tei, la Complexul 'Lia Manoliu', dar şi câteva sute de judoka la Eforie Nord, dacă nu mă înşel. Deci, din punctul nostru de vedere, i-am primit pe toţi care ne-au solicitat sprijinul şi au dorit să vină în România în ultimul an de zile. Am ajutat inclusiv familiile sportivilor, cred că în Tei au fost cazate familiile fotbaliştilor. În toată această perioadă am efectuat vizite acolo unde i-am găzduit pe sportivii din Ucraina, am discutat cu ei, cu antrenorii lor, pentru a ne asigura că beneficiază de toate condiţiile. Şi pot spune că ministerul a investit o sumă destul de importantă în acest sprijin", a explicat ministrul.

Novak i-a numit "eroi" pe sportivii ucraineni, care în ciuda războiului şi a faptului că sunt plecaţi de acasă de multe luni au reuşit să obţină rezultate importante la competiţiile internaţionale din ultimul an.

"Din păcate, acest conflict a afectat şi sportul. Însă cu toate acestea, sportivii ucraineni, chiar dacă s-au refugiat prin toată Europa, inclusiv în România, tot au reuşit să obţină şi în aceste condiţii rezultate internaţionale importante. După ce au trecut prin toate necazurile, plecaţi de la casele lor pentru lungi perioade de timp, sportivii din Ucraina au reuşit să rămână sus, iar asta dovedeşte că sunt nişte eroi", a spus Eduard Novak.

În contextul conflictului din Ucraina, ministrul Sportului a subliniat că România s-a alăturat demersului mai multor ţări care solicită Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) interzicerea sportivilor ruşi şi belaruşi la Jocurile Olimpice din 2024, din Franţa. El a afirmat că nu ştie dacă se va ajunge la boicotarea următoarei ediţii a JO, însă a menţionat că poziţia României în această privinţă este fermă.

"Linia noastră de comunicare este prin Ministerul de Externe. Pentru aceste chestiuni internaţionale este întotdeauna nevoie de aprobarea Ministerului de Externe. Acum să vedem, nu ştiu dacă există o poziţie oficială a Comitetului Internaţional Olimpic pe această temă. Însă se va decide cât de curând situaţia acestor sportivi din Rusia şi Belarus. Nu ştiu dacă se va ajunge la un boicot al României la Jocurile Olimpice de la Paris. Însă poziţia noastră este că sportivii din Rusia şi Belarus, ţinând cont de agresiunea Rusiei faţă de Ucraina, nu trebuie să ia parte la următoarea ediţie a Jocurilor Olimpice şi ne menţinem această părere", a mai afirmat Novak.

*****

Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu, a declarat, pentru AGERPRES, că războiul din Ucraina a început în timpul Jocurilor Olimpice de iarnă Beijing 2022, încălcându-se astfel Armistiţiul Olimpic ratificat de Organizaţia Naţiunilor Unite.

"Este clar că s-a încălcat Armistiţiul Olimpic, lucru absolut regretabil. Nimeni nu îşi doreşte război, iar sportivii doresc cele mai bune condiţii pentru a putea participa la competiţiile internaţionale în deplină siguranţă şi pentru a promova valorile olimpice. Eu cred că sportul contribuie prin acţiunile pe care le desfăşoară la încetarea acestui conflict care nu face bine nimănui, cu atât mai puţin sportivilor. Ca şi la începutul conflictului, noi suntem în continuare deschişi pentru a-i primi pe sportivii din Ucraina în România. După cum se ştie, am avut în ultimul an o serie acţiuni prin care am sprijinit mai multe loturi din Ucraina, de la diverse discipline. Aşa că ne dorim în continuare să oferim ajutor colegilor noştri din Ucraina în cazul în care vor avea nevoie de suportul nostru", a menţionat oficialul COSR.

Mihai Covaliu speră ca în cel mai scurt timp conflictul din Ucraina să înceteze, iar sportul să aducă din nou bucurie oamenilor şi să unească naţiunile.

"Eu am o relaţie foarte strânsă şi deschisă cu actualul preşedinte al Comitetului Olimpic Ucrainean, Vadim Gutţait, aşa cum am avut şi cu precedentul preşedinte, Serghei Bubka. În urmă cu 10 zile chiar am avut o videoconferinţă în care am discutat despre situaţia actuală, una regretabilă şi tristă. Nu mi-am imaginat niciodată că se poate face sport în asemenea condiţii. Sper ca acest conflict să înceteze cât mai repede pentru ca sportul să aducă din nou bucurie în rândurile oamenilor, să unească şi nu să dezbine naţiunile. Îmi doresc ca toţi să trăim într-o lume mai bună, plină de fair play participând la competiţiile sportive", a explicat Covaliu.

*****

Preşedintele Federaţiei Române de Kaiac-Canoe, Ioan Bîrlădeanu, a declarat, pentru AGERPRES, că a pus la dispoziţia lotului de kaiac al Ucrainei tot ce a avut nevoie în cele câteva luni petrecute anul trecut în România.

"Sportivii loturilor de tineret, juniori şi seniori din Ucraina se pregăteau în Antalya în momentul declanşării războiului, iar Federaţia Internaţională a făcut un apel către toate asociaţiile şi a întrebat cine îi poate găzdui pe toţi sau măcar o parte dintre ei. Aşa că lotul de seniori format din 52 de persoane a venit în România, în timp ce celălalt lot a fost primit de Bulgaria. Noi le-am pus la dispoziţie absolut tot. Au rămas la noi în pregătire până în iulie inclusiv... Am putut să îi ţinem pentru că a fost acea Ordonanţă a Guvernului, prin care s-a plătit 70 de lei pe zi, adică 50 de lei cazare şi 20 de lei masă, plus o sponsorizare", a spus preşedintele.

Nouă sportivi ucraineni, atât de la kaiac, cât şi de la canoe, ar putea reprezenta în viitorul apropiat România în competiţiile internaţionale. Aceştia şi-au exprimat dorinţa de a-şi lua şi cetăţenia română, astfel că Federaţia Română de Kaiac-Canoe a demarat deja procedurile pentru naturalizarea lor.

"În momentul de faţă, 9 sportivi ucraineni se află în continuare la noi. Ei îşi doresc să îşi ia dublă cetăţenie şi să reprezinte România în concursurile internaţionale. Este vorba despre 5 băieţi şi 4 fete la diferite probe, atât la kaiac, cât şi la canoe. Noi încercăm săi naturalizăm, am depus toate documentele, să vedem cum se mişcă lucrurile... poate nu vom reuşi cu toţi o dată, dar pe rând vom vedea. Dacă nu era acest conflict nu cred că aceşti 9 sportivi ar fi dorit să reprezinte România. Însă trebuie să înţelegem că unii dintre ei nu mai absolut nimic în Ucraina, nimic, pentru că sunt din zonele de conflict. Unii dintre ei sunt legitimaţi la Steaua Bucureşti, iar alţii la Olimpia Bucureşti. Trag la naţionale pentru cluburile acestea, iar când vor primi cetăţenia atunci vor putea reprezenta România la Europene şi Mondiale. E un lucru bun pentru noi, pentru că nouă ne-au mai plecat din sportivi, de la tineret, s-au mai lăsat. Acum să ne înţelegem, aceşti ucraineni nu sunt campioni mondiali de seniori, însă sunt medaliaţi la Europene sau Mondiale de tineret. Iar ca să aducem sportivi români la nivelul lor, ar trebui să investim cel puţin 6-7 ani care să îi aducem unde sunt acum ucrainenii. Deci aceşti sportivi ucraineni sunt de perspectivă", a explicat Bîrlădeanu.

*****

Secretarul general al Federaţiei Române de Haltere, Alexandru Pădure, a afirmat, pentru AGERPRES, că FRH s-a aflat în permanent contact cu federaţia de haltere din Ucraina încă de la debutul agresiunii militare. El a explicat că în colaborare cu Ministerul Sportului, Federaţia Europeană şi cea Internaţională de Haltere şi a gestionat venirea în România a lotului masculin de haltere.

Halterofilii ucraineni s-au pregătit mai multe luni la Bucureşti, lucru care le-a permis acestora să aibă continuitate în participarea la competiţiile internaţionale.

"Vestea declanşării conflictului din Ucraina am primit-o destul de dramatic. Colegii din Ucraina ne-au informat la un moment dat că baza lor din estul ţării, în care efectuau cantonamente câteva loturi naţionale, era într-un pericol iminent ca urmare a conflictului. Sportivii ulterior au reuşit să fugă şi să se mute într-un complex de lângă Kiev, însă baza aceea din est, cu sala de haltere şi tot ce exista acolo, a fost distrusă complet. Ulterior, noi am rămas în permanent contact cu federaţia din Ucraina, dar şi cu Federaţia Europeană de Haltere, cu care am colaborat în această acţiune umanitară să-i spunem. Pentru că apoi am primit solicitarea colegilor ucraineni de a primi lotul masculin de haltere într-o bază din România. Asta pentru că acolo nu ştiu cât se puteau concentra pe pregătire având în vedere ce se întâmpla în jurul lor. Aşa că am reacţionat rapid, în câteva zile am rezolvat cu toate formalităţile şi cu sprijinul Ministerului Sportului şi al Federaţiei Europene am reuşit să îi aducem pe sportivi la Complexul Sportiv 'Lia Manoliu' din Bucureşti. Pe parcursul şederii lor în România am reuşit să îi ajutăm cu toate celelalte nevoie pe care le aveau", a afirmat secretarul general.

Acesta a menţionat că Federaţia Române de Haltere rămâne deschisă oricărei solicitări de ajutor venite din partea colegilor ucraineni.

"Federaţia Europeană şi cea Internaţională de Haltere au acordat tot sprijinul necesar chiar de la început, adică şi ţărilor care au găzduit sportivi şi au răspuns apelului de ajutor. Iar deschiderea noastră faţă de colegii din Ucraina rămâne în continuare, în caz de nevoie", a adăugat Alexandru Pădure.

*****

În cadrul campaniei "Pentru fotbal, pentru viaţă!", Federaţia Română de Fotbal a colaborat cu Ministerul Sportului pentru preluarea a peste 130 de refugiaţi ucraineni, dar şi de alte naţionalităţi, cazaţi apoi în facilităţi ale Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi ale Ministerului Sportului. În situaţiile unde nu a putut ajuta direct, FRF a intermediat comunicarea cu cluburi de fotbal care au putut prelua fotbaliştii veniţi din Ucraina.

Centrul Naţional de Fotbal de la Mogoşoaia a fost şi el o gazdă intermediară pentru sportivii ajunşi în România din Ucraina. Majoritatea refugiaţilor ajutaţi direct de FRF au fost juniori (veniţi în România alături de mame), atât de la echipe de club, cât şi de la echipe naţionale.

Timp de trei săptămâni, 14 juniori din naţionalele de futsal ale Ucrainei s-au antrenat alături de echipa CFR Timişoara. Juniorii ucraineni au fost cazaţi la Timişoara şi li s-au oferit toate condiţiile prin intermediul Prefecturii Timiş şi al Universităţii Politehnice din Timişoara.

FRF a sprijinit copiii ajunşi pe teritoriul României să-şi continue antrenamentele, punându-i în legătură cu echipe de club sau antrenori alături de care şi-au putut continua pregătirea.

În Vâlcea, aproximativ 25 de copii veniţi din zone grav afectate de război, precum capitala Kiev şi Dnipro, au primit ghiozdane şi echipamente de fotbal din partea Federaţiei Române de Fotbal. Cu sprijinul Prefecturii şi al Consiliului Judeţean Vâlcea, respectiv al Primăriei Călimăneşti, ei au fost cazaţi la Liceul Tehnologic de Turism din oraş. Având în vedere că înainte de declanşarea conflictului ei erau legitimaţi la cluburi, odată ajunşi în România ei au avut ocazia să joace în continuare fotbal. Astfel, ei au participat deja la Cupa Solidarităţii, organizată de AJF Vâlcea şi Primăria Călimăneşti, precum şi alte competiţii dedicate categoriilor de vârstă din care fac parte.

De asemenea, 15 copii, jucători ai clubului ucrainean Athletic Odesa, s-a antrenat la Complexul Sportiv Tei din Bucureşti, alături de studenţi ai UNEFS. Ei au primit echipamente şi mingi de fotbal şi au avut ocazia să meargă alături de familiile cu care au venit la Bucureşti la amicalul pe care echipa naţională a României l-a disputat cu Grecia pe Stadionul Steaua la 25 martie 2022.

La începutul războiului, FRF alături de Penny şi UEFA Foundation for Children a trimis un TIR cu alimente şi produse medicale către AFCHR (Asociaţia de Fotbal din Regiunea Cernăuţi). Valoarea acestor produse a fost de peste 200.000 de euro.

Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat, pentru AGERPRES, că instituţia pe care o conduce nu putea rămâne impasibilă la agresiunea armată declanşată de Rusia şi a decis să se implice activ în sprijinirea fotbaliştilor din Ucraina.

"Încă din primele săptămâni ale conflictului izbucnit în Ucraina, Federaţia Română de Fotbal s-a implicat activ prin demararea campaniei Pentru fotbal, pentru viaţă! Conflictul sângeros din Ucraina şi agresiunea armată împotriva unei ţări suverane sunt realităţi dureroase, la care FRF nu putea rămâne impasibilă. Una dintre valorile declarate este promovarea spiritului de echipă şi am dus această valoare dincolo de gazon, punându-ne în slujba umanităţii. Solidaritatea noastră faţă de fotbalul ucrainean şi faţă de toate victimele poporului ucrainean definesc codul de conduită al familiei fotbalului. Totodată, la propunerea FRF, FIFA a acceptat modificarea cadrului regulamentar, astfel încât să fie posibilă integrarea fotbaliştilor ucraineni, temporar, în competiţiile din România. Totodată, este în vigoare oferta de a găzdui în România partidele reprezentativelor Ucrainei sau ale cluburilor de fotbal ucrainene", a spus Burleanu.

La 7 aprilie, România a găzduit şi un meci de fotbal care nu s-a putut organiza la Kiev din cauza războiului. Amânat din cauza războiului din Ucraina, după ce iniţial trebuia să se joace la începutul lunii martie, meciul Dinamo Kiev - Sporting Lisabona din optimile de finală ale competiţiei Youth League, Liga Campionilor la fotbal pentru echipe juvenile, s-a disputat pe Stadionul Rapid-Giuleşti din Capitală.

Desfăşurată sub privirile lui Mircea Lucescu, antrenorul echipei de seniori a clubului Dinamo Kiev, şi a aproximativ 2.500 de spectatori, partida a fost câştigată de Sporting Lisabona cu scorul de 2-1 (2-0).

Cluburile de fotbal din România şi-au arătat la rândul lor solidaritatea faţă de poporul ucrainean, participând la diverse acţiuni umanitare. Campioana României CFR Cluj a disputat, la 20 aprilie, "un meci pentru pace" cu formaţia Dinamo Kiev, pe Stadionul ''Dr. Constantin Rădulescu'' din Cluj-Napoca. Partida încheiată cu scorul de 0-0 a fost a treia susţinută de Dinamo Kiev, echipă antrenată de Mircea Lucescu, în turneul său european pentru a strânge fonduri în folosul victimelor războiului din Ucraina.

Formaţia Petrolul Ploieşti a jucat la rândul ei un amical pe Stadionul "Ilie Oană" cu echipa Under 19 a clubului Dinamo Kiev, meci încheiat cu victoria echipei prahovene cu scorul de 2-1.

Grupările Farul Constanţa şi CSM Politehnica Iaşi au integrat în programul de pregătire al academiilor lor de fotbal copii ai unor refugiaţi din Ucraina. La antrenamentele de juniori ale clubului dobrogean au fost primiţi doi jucători ucraineni. Roman Barhan (12 ani) şi Dmitri Kutsenco (14 ani) au reuşit să părăsească Ucraina alături de familiile lor în prima zi de război şi s-au stabilit între timp la Constanţa. Cei doi tineri jucători sunt verişori şi practicau fotbalul la Cernomoreţ Odesa. Un alt copil al unei familii de refugiaţi din Ucraina, Emil Lavrentiev, de 10 ani, din Odesa, a fost primit să se pregătească la academia de fotbal a clubului CSM Politehnica Iaşi.

De asemenea, câteva zeci de cetăţeni ucraineni refugiaţi în România au fost cazaţi într-o clădire din cadrul bazei sportive a clubului de fotbal FCSB de la Berceni, aceştia beneficiind de cazare şi masă pentru o perioadă îndelungată.

La 24 februarie 2022, Rusia a lansat o invazie la scară largă împotriva Ucrainei - terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Conflictul armat desfăşurat pe mai multe fronturi a înregistrat într-un an câteva sute de mii de morţi de ambele părţi, iar peste 8 milioane de ucraineni s-au refugiat în afara graniţelor ţării.

Sportul ucrainean a avut de suferit la rândul său din cauza agresiunii militare a Rusiei. Conform datelor Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, după un an, pe lista victimelor războiului sunt şi 231 de membri ai comunităţii sportive, sportivi şi antrenori, în timp ce peste 343 de baze sportive au fost afectate de bombardamente.