Manevra lui Sorin Grindeanu la CCR pune în pericol 9 miliarde de euro și îi poate aduce dosar penal lui Bolojan
Demersul inițiat de liderul PSD, Sorin Grindeanu, la Curtea Constituțională aruncă în aer mecanismele prin care România gestionează fonduri strategice pentru apărare, punând sub semnul întrebării contracte militare de peste 9 miliarde de euro. În plus, conform fostului ministru al Justiției, Ana Birchall, decizia judecătorilor constituționali de joi ar putea deschide calea unui dosar penal pe numele fostului premier Ilie Bolojan, acuzat că a emis ordonanța privind programul SAFE din postura de șef al unui executiv demis.
Ofensiva politică purtată de președintele PSD și șeful Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, împotriva măsurilor luate de fostul cabinet Bolojan a primit joi undă verde de la Curtea Constituțională a României (CCR). Judecătorii au admis, cu majoritate de voturi, sesizarea depusă de liderul social-democrat și au constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. Mărul discordiei îl reprezintă Ordonanța de Urgență 38/2026, dedicată programului de apărare SAFE, act normativ care a fost adoptat și trimis spre publicare de executivul condus de Ilie Bolojan în perioada în care acesta funcționa doar ca interimar, fiind deja demis prin moțiune de cenzură.
În timp ce sesizarea șefului PSD a avut câștig de cauză, o a doua contestație care viza aceeași ordonanță, formulată de această dată de Avocatul Poporului, a fost amânată de CCR. Totuși, implicațiile juridice și economice ale demersului asumat de Sorin Grindeanu sunt majore, mergând de la blocaje în industria de apărare până la potențiale anchete penale.
Risc de dosar penal pentru Ilie Bolojan: „Să înceapă balul!”
Fostul ministru al Justiției din cabinetul Dăncilă, Ana Birchall, atrage atenția asupra unei consecințe juridice directe pe care puțini au observat-o: hotărârea CCR ar putea reprezenta punctul de plecare pentru o anchetă penală împotriva lui Ilie Bolojan. Deși conflictul instituțional reclamat de Grindeanu s-a stins practic prin plecarea Guvernului Bolojan de la Palatul Victoria, răspunderea pentru depășirea atribuțiilor rămâne.
Ana Birchall, la sediul Ministerului Justitiei, 22 august 2019. FOTO: Inquam Photos / Ilona Andrei „În schimb, ceea ce este însă interesant și nu văd că mulți au sesizat este faptul că, legal, prin această decizie a CCR se poate deschide calea unui posibil dosar penal pentru Ilie Bolojan pentru că nu a respectat competențele legale ale unui guvern demis. De precizat că este o altă hotărâre a CCR care spune că nu răspunzi penal pentru emiterea unei OUG (dată cu ocazia OUG 13). Diferența legală este că Guvernul Bolojan era «guvern demis». Va fi interesant ce va urma!” – Ana Birchall, fost ministru al Justiției.
Într-un mesaj publicat joi pe Facebook, completat ulterior cu un post-scriptum după apariția motivării Curții, Birchall a subliniat că fostul premier a ignorat efectele moțiunii de cenzură. Ea a punctat că „Bolojan a ignorat moțiunea de cenzură și s-a comportat ca un PM (prim-ministru, n.r.) cu puteri depline, nu ca un PM demis, cu puteri legale limitate!”, concluzionând ironic: „Să înceapă balul!”.
De asemenea, fosta șefă de la Justiție a făcut o distincție clară între legea SAFE și ordonanța atacată de liderul PSD. Potrivit acesteia, OUG-ul viza în special proceduri de expropriere, și nu contractele de achiziții propriu-zise, care au fost parafate în baza unui alt cadru legislativ. Birchall anticipează că, la termenul viitor, CCR va invalida ordonanța și în urma sesizării Avocatului Poporului, situație în care actualul Guvern Niculescu va fi probabil nevoit să emită o nouă ordonanță de urgență pentru a regla aspectele tehnice punctuale.
Miza de 16,7 miliarde de euro și efectele blocajului
Deși jocul politic de la vârful PSD s-a concentrat pe aspecte procedurale, efectele economice și strategice sunt cât se poate de pragmatice. În prezent, legea pentru aprobarea OUG 38/2026 se află în procedură parlamentară chiar la Camera Deputaților, instituție condusă de Sorin Grindeanu.
Miza este uriașă: România beneficiază de o alocare de 16,7 miliarde de euro prin instrumentul european de apărare SAFE. Acești bani nu sunt fonduri nerambursabile, ci împrumuturi extrem de avantajoase, cu o dobândă de cel mult 3% și o perioadă de grație de un deceniu, ceea ce înseamnă că rambursarea lor va începe abia în anul 2035 și se va întinde pe aproximativ 30 de ani.
Până în acest moment, statul român a semnat deja contracte care depășesc valoarea de 9 miliarde de euro. Chiar dacă declararea neconstituționalității OUG 38/2026 nu desființează programul SAFE în sine și nici nu anulează automat contractele militare deja parafate, decizia CCR pune în pericol multe dintre aceste înțelegeri. Consecința directă a invalidării ordonanței este dispariția, pe viitor, a unor instrumente prin care statul putea expropria active industriale sau prelua pachete de acțiuni și active la companii strategice. Fără aceste pârghii, proiectele care depind de astfel de mecanisme riscă să intre într-un blocaj total.
Cronologia unei ordonanțe controversate și argumentele CCR
În plângerea înaintată judecătorilor constituționali, liderul PSD Sorin Grindeanu a reclamat faptul că executivul condus de Ilie Bolojan și-a depășit atribuțiile constituționale, care îl limitau strict la administrarea problemelor curente, fără drept de legiferare. Conform datelor prezentate de șeful social-democraților, proiectul ordonanței fusese adoptat pe 4 mai, însă a suferit modificări chiar pe 5 mai — în ziua în care Parlamentul vota moțiunea de cenzură —, iar forma finală a fost expediată către Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile după ce guvernul fusese oficial demis.
Argumentele au fost însușite de Curtea Constituțională, care a stabilit joi că „Guvernul și-a exercitat competența de a adopta ordonanțe de urgență cu depășirea rolului său constituțional”. Printr-un comunicat, CCR a explicat că emiterea unei ordonanțe în baza articolului 108 alin. (1) din Constituție de către un cabinet demis încalcă limitele articolului 110 alin. (4), care permite doar emiterea actelor necesare gestionării treburilor publice curente.
Instanța constituțională a subliniat, potrivit Agerpres , că urgența unei măsuri nu poate servi drept scuză pentru încălcarea legii fundamentale:
„Principiul separației și echilibrului puterilor, prevăzut de art.1 alin.(4) din Constituție, impune ca fiecare autoritate să-și exercite atribuțiile sale în limitele stabilite de Constituție. Obligația respectării Constituției și a legilor, consacrată de art.1 alin.(5) din Constituție, se aplică inclusiv atunci când autoritatea apreciază că acțiunea sa ar răspunde unei nevoi publice urgente.” – Curtea Constituțională a României.
Judecătorii au mai arătat că, prin adoptarea moțiunii de cenzură, Parlamentul a retras încrederea acordată Executivului și i-a încheiat mandatul politic. Emiterea unei ordonanțe de urgență după acest moment anulează, practic, efectul votului parlamentar. Constituția face o diferență clară între un guvern cu puteri depline și unul interimar, a cărui unică menire este să asigure continuitatea administrativă până la învestirea unui nou cabinet.
„Loialitatea constituțională în raporturile dintre Guvern și Parlament presupune ca Guvernul să recunoască efectul votului de cenzură asupra propriului mandat. A accepta contrariul ar permite ca un Guvern demis să stabilească, printr-o apreciere proprie a urgenței, durata efectivă a competenței sale de legiferare. Or, tocmai Parlamentul este autoritatea care, prin retragerea încrederii, a încheiat mandatul politic în cadrul căruia acea competență putea fi exercitată.” – Curtea Constituțională a României.
În finalul motivării, magistrații CCR au avertizat că acceptarea unei practici contrare ar răsturna arhitectura statului, ducând la situația în care „Parlamentul nu mai exercită controlul asupra Guvernului, ci că Guvernul este cel care controlează puterea legiuitoare”.
Explorează subiectele:
