Înalta Curte de la Londra a decis joi că guvernul britanic condus de premierul Theresa May trebuie să obțină acordul parlamentului pentru invocarea Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, a cărui activare dă startul unei perioade de doi ani de negocieri între Marea Britanie și Uniunea Europeană pe tema Brexit-ului.

Guvernul, care intenționa să înceapă procesul despărțirii de UE fără a mai consulta parlamentul, a anunțat că va ataca prin apel decizia Înaltei Curți , iar Curtea Supremă a stabilit că va audia cazul în perioada 5-8 decembrie.

S-a dat startul astfel unei perioade de incertitudine politică, în timp ce miniștrii analizează decizia și căile de a reacționa, comentează Reuters.

"Guvernul este dezamăgit de decizia Curții", a declarat joi ministrul comerțului, Liam Fox.

"Țara a votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană într-un referendum aprobat prin acte ale parlamentului. Guvernul este hotărât să respecte rezultatul referendumului", a spus el în parlament.

Experții juridici spun că guvernul are acum două opțiuni principale: un simplu vot în parlament privind declanșarea Articolului 50 sau un nou proiect de lege care să garanteze dreptul de ieșire din UE, dar care va trebui dezbătut de parlamentari.

David Pannick, avocatul principalului reclamant, managerul unui fond de investiții, Gina Miller, a spus că parlamentul ar putea aproba un astfel de proiect de lege, l-ar putea respinge sau l-ar putea adopta cu amendamente privind detalii precum data notificării.

Cel mai bun scenariu pentru guvern ar fi să evite un nou proiect de lege și să implice parlamentul printr-o moțiune, o propunere înaintată pentru dezbatere și pentru vot. Acesta ar fi un proces mai rapid și ar putea fi realizat la începutul anului viitor.

Înaintarea unui proiect de lege ar dura mai mult, pentru că implică diferite etape de dezbatere și aprobare. Un astfel de proces ar putea fi întârziat de un așa-numit 'ping pong', în care o lege este pasată între camera inferioară și camera superioară a parlamentului, fiind modificată și supusă votului.

Deși este posibil ca un proiect de lege să fie introdus și adoptat între momentul deciziei finale a instanței, așteptată în decembrie, și termenul limită — luna martie 2017 — impus de premierul Theresa May, este foarte probabil ca totul să fie foarte strâns și s-ar putea ajunge la amânarea declanșării Articolului 50.

În European Communities Act din 1972, legea care stabilea termenii aderării Marii Britanii la UE, se menționează un interval total de circa 40 de zile de dezbateri în timpul trecerii sale prin parlament, conform Institute for Government.

Parlamentarii din camera inferioară, Camera Comunelor, nu ar urma să încerce să blocheze Brexit-ul, iar un sondaj Reuters arată că mulți dintre cei care au votat pentru 'rămânerea' în blocul comunitar ar susține acum declanșarea Articolului 50 în cazul unui vot în parlament.

Totuși, un grup de aleși de la mai multe partide, care sprijină un 'Brexit ușor', ce implică relații strânse între Marea Britanie și piața unică europeană, a cerut ca parlamentul să aibă un cuvânt mai greu de spus în negocieri și a afirmat că ar putea încerca să introducă amendamente pentru a obține acest lucru.

Guvernul s-ar putea confrunta însă cu probleme în Camera Lorzilor, unde conservatorii aflați la putere nu au o majoritate. În cazul în care membrii Camerei Lorzilor ar decide să blocheze proiectul de lege, guvernul ar putea hotărî să nu țină cont de un astfel de vot printr-un așa-numit Parliament Act, deși nu poate introduce din nou pe agendă proiectul de lege până la următoarea sesiune parlamentară.

Noua sesiunea parlamentară începe de obicei în mai sau iunie, astfel că acest lucru ar întârzia semnificativ procesul privind Brexit-ul.

AGERPRES