Inițial un termen inventat în 2021 de un profesor de comportament organizațional, „Marea demisie“ a devenit un fenomen la modă, proporții covârșitoare de angajați români căutând astăzi să-și schimbe locul de muncă. Specialiștii în resurse umane explică noile tendințe și atrag atenția că firmele care se opun acestei evoluții vor fi cele care în câțiva ani nu vor mai avea cu cine să lucreze.

Pandemia de COVID-19 pare să fi resetat pentru mulți dintre noi prioritățile, schimbând cu totul perspectivele. Piața muncii nu avea cum să scape neatinsă. O tendință sesizată în 2021 de profesorul Anthony Klotz și denumită „marea demisie“ pare să fi devenit un adevărat fenomen, atât online, cât și în realitate. Datele Biroului de Statistică a Muncii din SUA au arătat că, în doi ani, 2021/2022, aproape 100 de milioane de persoane și-au părăsit locul de muncă dându-și demisia.

Piața muncii din România pare să fie și ea afectată de această febră a demisiilor. Un sondaj recent al platformei online BestJobs arăta că trei din patru angajați au în vedere schimbarea jobului, adică 75%.

S-a schimbat modul în care muncim

Andra Pintican, specialist în resurse umane, fondatoarea Centrului de carieră, afirmă că doar ni se pare „cool“ să ne schimbăm jobul, dar, de fapt, a devenit normal să începem să privim munca prin alte filtre. „În ultimii ani s-a schimbat foarte mult modul în care muncim. Se produce o trecere treptată de la munca grea, pe bani puțini, de la meseriile alese ca să supraviețuim și de la mediile de lucru toxice în care suportam orice numai să nu fim dați afară, la munca plătită echitabil, la nevoia de a lucra în medii sănătoase care să nu ne exploateze și să ne respecte. Și, mai ales, ne îndreptăm către munca cu sens“, subliniază experta.

Convulsiile existente acum în piață sunt produse de cei doi jucători – angajați și angajatori – care nu fac trecerea simultan: „În cele mai multe dintre cazuri, angajații, ajutați acum de procese terapeutice, coaching și alte instrumente de dezvoltare, ajung în punctul în care înțeleg că lumea s-a schimbat și nu mai e cazul să muncească în modul toxic în care au făcut-o până acum. Oamenii încep să își exprime noile standarde de muncă, să pună limite sănătoase în munca lor și să ceară ce merită. Însă, organizațiile, de multe ori, refuză să înțeleagă această schimbare. Aud mulți business owneri care spun că e o fază. Este și normal ca ei să fie în această etapă de negare din procesul de schimbare“, adaugă Andra Pintican.

Pentru că, mai spune experta, modul nou în care oamenii vor să lucreze pune compania într-o situație incertă: „Dacă înainte un angajat făcea munca altor doi oameni pe un singur salariu și acum emite pretenții, compania are foarte mult de suferit. Posibil să vedem modele de business care pur și simplu nu mai sunt sustenabile în această evoluție a modului în care muncim“.

Iar atunci când angajatul vede că nu este înțeles, dimpotrivă, este chiar marginalizat pentru că îndrăznește să ceară, decide să plece: „Și așa au apărut multe demisii în ultimii ani din acest val. Ce a făcut acest val posibil? Existența unor organizații care țin pasul cu evoluția, demonstrând că pentru cererile angajaților există și oferte“, mai spune Andra Pintican.

Companii în pană de angajați

Ce riscuri apar acum? „Companiile care se opun acestei evoluții vor fi cele care în câțiva ani nu vor mai avea cu cine să lucreze. Brandul lor de angajator va fi afectat de practicile nepotrivite și vor simți efectele pe termen mediu și lung“, estimează experta în resurse umane. Din păcate, mai spune aceasta, avem tendința să sărim dintr-o extremă în alta: „De la munca toxică și abuzuri acceptate ca normalitate, sărim acum în extrema cealaltă în care nu mai acceptăm niciun cuvânt nepotrivit, nu mai facem excepții în favoarea jobului și refuzăm orice formă de sacrificiu. Cred că e cazul ca toate părțile implicate să accepte că nu suntem în tabere diferite. E în interesul nostru, al tuturor, să învățăm să evoluăm împreună. Adică să ne asumăm, de ambele părți, că vom trece prin vremuri fără precedent și că schimbarea nu e un proces pe care să-l acceptăm cu ușurință. Avem nevoie să construim companii centrate pe oameni, să le înțelegem nevoile și să operăm în medii care le împlinesc și în aceeași măsură e nevoie de angajați asumați, ce acționează din rolul de adult în relațiile profesionale“, conchide Andra Pintican.

Dorința de schimbare a jobului e foarte mare

La rândul său, expertul în recrutare Leonard Rizoiu spune că dorința oamenilor de a-și schimba jobul este foarte mare: „Singurul lucru care o înfrânează este lipsa de predictibilitate economică și de stabilitate dată de contextul geopolitic actual. Pandemia a obosit foarte mult emoțional angajatul. După ce am ieșit, presiunea pusă de companii a fost pe recuperarea a ceea ce nu s-a făcut, volumele de muncă au crescut, banii au rămas aceeași, iar presiunea pusă pe oameni îi face pe aceștia să-și dorească schimbarea jobului“.

Oamenii ar pleca și către locuri de muncă plătite mai prost, dar cu mai puțină presiune, un volum de lucru mai mic și un mediu mai relaxant. „Ce ne spune nouă asta? Că nevoia de a pune o pâine pe masă este cumva satisfăcută. Nu mai suntem în anii 1992 când lucram pe 100 de dolari și abia ne acopeream de la o lună la alta. Acum, salariatul își dorește respect, un mediu de lucru organizat, liniște, să nu țipe șefii. Cumva, asta se întâmplă. Eu vorbesc foarte mult cu oamenii și primele 2-3 lucruri pentru care și-ar dori să plece din companii nu sunt neapărat banii. Și e valabil pentru oamenii din orice domeniu. Își doresc volume de muncă mai mici“, subliniază Leonard Rizoiu.

Companiile presează pentru recuperarea pierderilor

Dimpotrivă, companiile vor să crească ritmul și volumele de muncă. „Dar, majoritatea companiilor nu-și dau seama că oamenii sunt obosiți. Vin dintr-un context pandemic extrem de obositor emoțional – în care unii au avut părinți, rude, prieteni care au murit și aceste experiențe nu sunt ușor de depășit –, toate acestea pun o mare presiune emoțională pe om și el nu mai funcționează la capacitate. Niciunul dintre noi nu mai este la capacitatea la care era înainte de pandemie. Au fost trei ani extrem de grei în care nu am mai avut stabilitatea locului de muncă, iar când să răsuflăm ușurați a venit războiul, avem creșteri de preț și inflație foarte mare. Și dacă ieri litrul de ulei era 5 lei și azi este 11 lei, se uită la aceste creșteri chiar și cei pentru care 5 lei în plus nu prea înseamnă mare lucru. Pentru că, pe aceiași bani, îți permiți sensibil mai puține lucruri. Lucrurile nu sunt chiar atât de roz precum ne spun statisticile. Sunt convins că sunt mai mult de trei din patru oameni care-și doresc să-și schimbe locul de muncă“, punctează expertul în HR.

Și asta pentru că acum contextul este unul extrem de dificil: „Companiile prevăd niște creșteri de volume care nu se pot realiza cu aceiași oameni, fără a aduce îmbunătățiri liniilor de producție sau fără a aduce digitalizări, robotizări, automatizări. Dar companiile presează să le facă, iar oamenii pleacă“, mai spune Rizoiu.

La nivelul Bucureștiului, numărul celor care-și schimbă jobul o dată la trei luni e foarte mare. „Acest lucru nu e bine nici pentru companie pentru că abia apucă să-l instruiască pe salariat după care acesta pleacă, și asta înseamnă pierderi. Nici pentru angajat nu este bine pentru că o schimbare de job consumă emoțional cât un divorț. Noi nu ne dăm seama, lucrurile acestea sunt măsurate doar de psihologi. Dar ele se văd undeva peste 30 de ani când începem să vorbim despre burn out, când devine toxic orice în jur la locul de muncă și salariatul nu-și mai găsește locul“, mai spune Leonard Rizoiu.

Piața muncii nu este și nici nu-și va căpăta stabilitatea curând. „Trecem prin contexte grele și asta înseamnă agitație și dinamică foarte mare. Situația se va schimba atunci când vom trece pe creștere economică“, conchide Rizoiu.