Marea miză politică pentru Iohannis şi Dragnea în scandalul mutării ambasadei la Ierusalim
Mutarea ambasadei din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim este o decizie extrem de dificilă pentru România, date fiind atât statutul de partener strategic cu SUA (iniţiator global), dar şi strategia de zeci de ani a Bucureştiului în regiune. Dincolo de mizele de politică externă şi implicaţiile majore privind statutul României în Orientul Mijlociu, scandalul declanşat are o miză enormă în jocul de putere dintre Klaus Iohannis şi Liviu Dragnea: stabilirea “masculului alfa” care decide politica externă a ţării, scrie jurnalistul Cristian Pantazi pe G4Media.ro .
“Dacă preşedintele Iohannis nu reuşeşte să oprească iniţiativa unilaterală a Guvernului, atunci el îşi va pierde statutul, recunoscut de parteneri, de şef al politicii externe a României. Practic, politica externă va fi discutată cu Guvernul şi cu Liviu Dragnea, nu cu preşedintele”, a declarat pentru G4Media.ro un diplomat străin acreditat la Bucureşti.
Acesta e marele joc de putere pe care l-a deschis Liviu Dragnea. Este încă un front de luptă cu preşedintele Iohannis.
Coaliţia condusă de Liviu Dragnea i-a luat deja preşedintelui unele prerogative (numirea la şefia ANCOM), i-a diminuat drastic implicarea în numirile din Justiţie (legile care au trecut deja pe la Curtea Constituţională şi se apropie de momentul promulgării) şi se pregăteşte să îl scoată complet din procedura de numire a şefilor la SRI, SIE şi STS prin modificarea legilor siguranţei.
Preşedintele PSD şi-a marcat deja puterea şi în domeniul politicii de securitate. Amintiţi-vă scandalul din 2017 din jurul achiziţionării rachetelor americane Patriot. Achiziţia, anunţată iniţial de şeful Statului Major al Armatei, a fost întârziată de Dragnea şi tot el a dat senzaţia că a deblocat-o.
Politica externă e ultimul atribut constituţional al preşedintelui asupra căruia Liviu Dragnea nu dăduse atacul până acum. Forţarea adoptării în Guvern a unui memorandum pentru mutarea ambasadei la Ierusalim, în ciuda poziţiei publice reticente exprimate anterior de şeful statului, este primul atac frontal la preşedinte, pe teritoriul politicii externe.
Liviu Dragnea ştie perfect că mutarea pe care o propune este o uzurpare a atribuţiilor preşedintelui Iohannis. Sigur că liderul PSD are interese politice personale în relaţia cu Israelul, pe care îl vede ca posibil garant al imunităţii sale. Dar experimentatul politician îşi doreşte şi subminarea statutului politic al lui Klaus Iohannis.
Dragnea a mai testat terenul. A discutat direct cu premierul maghiar, Viktor Orban, pe tema aderării la OECD, prezentându-se drept brokerul de putere care poate rezolva impasul. Nu s-a întâmplat încă, aşa că iniţiativa lui Dragnea a trecut pe sub radar.
Mutarea ambasadei în Ierusalim e însă la alt nivel. Dacă îi iese, în ciuda opoziţiei lui Iohannis, Dragnea se va transforma într-un centru redutabil de putere în privinţa politicii externe. Puşi în faţa realităţii că Dragnea e lider de iniţiativă, partenerii externi vor începe să se raporteze la el.
Klaus Iohannis a înţeles perfect miza. De aceea a şi reacţionat atât de dur, nespecific pentru el. Sunt convins că va investi în acest subiect mai multă energie decât în alte teme cu impact la fel de mare pe scena publică.
Marea eroare de calcul făcută de Liviu Dragnea în această dispută e că a neglijat reacţia UE. Statutul Ierusalimului şi politica legată de relaţia Israel-Palestina reprezintă un dosar extrem de sensibil pentru majoritatea statelor membre, dar şi pentru Comisia Europeană. UE nu-şi permite ca un stat membru să rupă unitatea pe acest subiect. Aşa se explică reacţia neaşteptată de vineri a Comisiei Europene pe acest subiect, o reacţie care vine explicit în sprijinul preşedintelui Iohannis.
Cu acest nou front de luptă, Liviu Dragnea şi-a întărit statutul de adversar ireconciliabil al Bruxelles-ului. Rămâne să vedem dacă şeful de facto al Guvernului va temporiza mutarea ambasadei sau va continua neabătut procesul, cu toate consecinţele politice de rigoare.
NOTA. Atribuțiile președintelui în domeniul politicii externe. Art. 91 din Constituția României: (1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
