Marile cetăți ale României, reclădite din ruine. Monumentele neglijate în trecut au redevenit emblemele orașelor
Sume impresionante au fost investite în ultimii ani, cu sprijinul Uniunii Europene, în restaurarea a zeci de cetăți medievale din România, dar și a unor fortificații mai mici, embleme ale unor localități istorice din România.
Cetatea Alba Carolina. Foto Daniel Guță. ADEVĂRUL
Programele ample de reabilitare a monumentelor istorice au dat un impuls turismului, iar numeroase orașe din țară cu cetăți și castele medievale au profitat de fondurile europene pentru patrimoniu. Lucrările de restaurare au schimbat radical aspectul unor locuri care, în perioada comunistă, au fost neglijate complet.
Unele lucrări de restaurare au început încă de la mijlocul anilor 2000, cu finanțări europene, iar în orașe ca Alba Iulia și Hunedoara șantierele continuă în prezent cu o etapă mai delicată a restaurărilor în detaliu.
În cetatea Alba Carolina din Hunedoara au loc lucrări minuțioase la porțile monumentale, la Castelul Corvinilor restauratorii încearcă recuperarea picturilor murale din secolul al XV-lea. În urma reabilitărilor, unele centre istorice pustii în anii ’90 au redevenit zone animate, iar orașe „adormite” sunt din nou pe lista destinațiilor turistice.
Peste 100 de milioane de euro, majoritatea atrase din fonduri europene nerambursabile, au fost investite în total pentru cele mai ample cinci lucrări de restaurare a cetăților și castelelor medievale din România.
Alba Carolina, reanimată cu peste 50 de milioane de euro
Ridicată la începutul secolului al XVIII-lea, Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia păstrează vestigii importante din perioada antică și medievală. În anii ‘80, ajunsese într-o stare dezastruoasă, recunoscută de autorități și de presa vremii.
„Piatra cetăţii Alba lulia a îmbătrânit, e bolnavă, putrezeşte! După aproximativ două secole şi jumătate de la ridicarea ei (1714—1738), cea mai mare fortăreaţă medievală din România (suprafaţa 70 hectare, perimetrul zidurilor 12 kilometri) este dureros periclitată”, informa publicistul Valentin Hossu Longin, în revista România Pitorească din 1984.
În anii 2000, așezarea veche de trei secole a început să renască, după ce peste 50 de milioane de euro, atrași din fonduri europene, au fost investiți în restaurarea ansamblului istoric. Atât fortificația, cât și multe dintre clădirile istorice din incinta ei și-au recăpătat treptat strălucirea, devenind tot mai atractive pentru turiști.
Imaginea 1/22: Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (14) jpg
Lucrările de restaurare au continuat în următorii ani, iar în prezent, alte monumente și clădiri istorice din cetate sunt încă în șantier. Recent, au intrat în șantier Porțile monumentale I, II, III și IV ale Cetății Alba Carolina. Ele se află în prezent într-un proces de consolidare, conservare și restaurare, printr-o investiție de 1,9 milioane de euro, finanțată de Institutul Național al Patrimoniului.
Investiții de 17 milioane de euro în Cetatea Devei
Cetatea medievală a Devei a fost ridicată la mijlocul secolului al XIII-lea, pe culmea unui con vulcanic proeminent, care se înalță deasupra Văii Mureșului. A fost asediată de mai multe ori de-a lungul istoriei și ruinată complet în august 1849, în urma unei explozii puternice în depozitul de muniții.
În anii ’90, ruinele cetății medievale erau ocolite de turiști nu doar din cauza urcușului dificil pe Dealul Cetății, ci și a „cuiburilor” de vipere ascunse între stâncile sale. O telecabină a fost construită în 2003 pentru a facilita accesul vizitatorilor, însă proiectele ample de restaurare aveau să înceapă abia un deceniu mai târziu, cu ajutorul fondurilor europene.
În prima etapă, au fost investite aproximativ nouă milioane de euro în lucrările care au vizat incintele exterioare ale ansamblului medieval. Investiția, finanțată prin Fondul European de Dezvoltare Regională, a inclus cercetarea arheologică, refacerea zidurilor și a porților, restaurarea Camerei de artilerie a bastionului, amenajarea drumului de acces și a fost completată de construcția unui pod de lemn între incintele II și III, realizat prin investiții suplimentare ale administrației locale.
Din vara anului 2022, a intrat în șantier și Incinta I a Cetății Devei, aflată în vârful conului vulcanic pe care a fost clădită așezarea, și care cuprinde Palatul Princiar și cele mai vechi monumente ale ansamblului. Lucrările au costat aproape cinci milioane de euro și au fost finalizate în 2024. În aceeași perioadă, vechiul ascensor de pe Dealul Cetății a fost înlocuit cu o telecabină nouă, pentru care municipalitatea din Deva a cheltuit patru milioane de euro.
Telecabina Cetății Devei a stârnit controverse atât prin suma investită din bugetul local, cât și prin deficiențele sale.
„Nefuncționarea corespunzătoare a ascensorului se datorează atât modului de prestare a serviciilor de proiectare și de executare a lucrărilor, cât și modului de prestare a serviciilor de mentenanță în perioada de exploatare”, arăta o expertiză tehnică realizată recent.
În ciuda problemelor telecabinei și a celor legate de calitatea lucrărilor de restaurare, cetatea medievală, redeschisă publicului în 2024, a reînceput să atragă turiști.
Cetatea de Scaun a Sucevei, consolidată cu 12 milioane de euro
Cetatea Sucevei a făcut parte din sistemul de fortificații ridicat în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, iar timp de aproape două secole a fost principala reședință a domnilor moldoveni.
Imaginea 1/3: Cetatea Sucevei Foto Muzeul National al Bucovinei (2) jpg
În anii ’90, specialiștii semnalau degradarea bolților și zidurilor, precum și riscurile de siguranță pe care acestea le implicau. În anii 2000, fondurile alocate de statul român pentru conservarea ansamblului istoric erau considerate insuficiente pentru consolidările necesare.
În 2011, cetatea a fost inclusă într-un amplu proiect de reabilitare finanțat din fonduri europene, în valoare de peste 13 milioane de euro, dintre care opt milioane au fost accesate prin Programul Operațional Regional 2007–2013.
„Fundația Cetății de Scaun a fost consolidată în scopul asigurării stabilității structurii și a fost creat un punct unic de acces în spațiul monumentului. Au fost derulate lucrări de amenajare pe o arie de 2.500 de metri pătrați, au fost deschise căi de acces pietonale și carosabile și au fost amenajate locuri de parcare”, informa Comisia Europeană.
Lucrările au salvat fortăreața de la prăbușire, fiind stabilizat inclusiv versantul care aluneca, însă ansamblul istoric a continuat să se degradeze, ceea ce a făcut necesare noi investiții pentru consolidarea și reabilitarea fortificației, estimate la circa 20 de milioane de lei, potrivit unui proiect al Muzeului Național al Bucovinei.
Cea mai recentă intervenție a fost anunțată în noiembrie 2025 de Consiliul Județean Suceava. Autoritățile promit o „restaurare transparentă”, prin care forma originală a zidurilor va fi sugerată printr-o plasă metalică specială, montată deasupra structurii fără a atinge zidăria istorică.
„Comisia Națională a Monumentelor Istorice a aprobat două proiecte-pilot: un tronson-pilot cu o lungime de 10 metri pentru zidul de incintă cu bastioane semicirculare și realizarea unui acoperiș ușor în stil moldovenesc pe fortul Petru Mușat, care să protejeze zidurile de infiltrațiile de apă”, a transmis CJ Suceava.
Cetatea medievală a Severinului, refăcută din temelii
Cetatea medievală a Severinului a fost ridicată la mijlocul secolului al XIII-lea pe malul Dunării, în apropierea castrului roman Drobeta și a ruinelor podului antic construit de Apolodor din Damasc în timpul războaielor daco-romane.
Imaginea 1/5: Cetatea Severinului Foto Primăria Drobeta Turnu Severin (4) jpg
În Evul Mediu, cetatea a avut un rol militar important, apărând zona de incursiunile otomane, dar și unul economic, fiind situată la o răscruce de drumuri comerciale și rute navale. În 1524, în urma unui atac devastator al turcilor conduși de Suleyman Magnificul, cetatea a fost distrusă, din ea rămânând în picioare doar un turn, cunoscut popular drept „Turnul lui Sever”.
Din anii ’80, specialiștii semnalau degradarea avansată a ansamblului medieval, alături de alte monumente și vestigii din orașul de pe malul Dunării. După 2010, situația s-a schimbat, când municipalitatea din Drobeta-Turnu Severin a obținut finanțare europeană pentru un proiect de 58 de milioane de lei, care viza restaurarea cetății și a Palatului Cultural „Theodor Costescu”.
„Cu fondurile europene au fost restabilite zidurile cetății, a fost construit un pavilion turistic, cele două pavilioane din curte, întreaga împrejmuire a cetății, podul și parcul. Au intrat în circuitul turistic național și internațional atât Cetatea Medievală a Severinului, cât și Castelul Artelor (n.r. vechiul turn de apă din oraș) și Palatul Cultural «Theodor Costescu»”, informau autoritățile locale.
Recent, alte două monumente importante din vecinătatea ansamblului medieval au fost incluse în noi proiecte de restaurare și punere în valoare. Consiliul Județean Mehedinți a obținut fonduri europene pentru un proiect de aproape 35 de milioane de lei, destinat lucrărilor de conservare și amenajare a Podului lui Traian și a amfiteatrului roman descoperit în 2010 în curtea Muzeului Regiunii Porților de Fier.
„Investiția creează premisele pentru includerea Podului lui Traian și a Amfiteatrului Roman în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO”, a anunțat CJ Mehedinți.
Castelul Corvinilor, cu fresce refăcute după cinci secole
Castelul Corvinilor din Hunedoara a fost construit la mijlocul secolului al XV-lea de puternica familie medievală a Huniazilor. În vremea lui Ioan de Hunedoara, castelul a fost ridicat în scopuri militare, pe locul unei fortărețe mai vechi. După moartea eroului medieval, a fost transformat într-o reședință luxoasă, iar în secolele următoare a trecut prin noi etape de refacere, care și-au pus amprenta asupra arhitecturii sale.
În anii ’90, înfățișarea Castelului Corvinilor era grav afectată de poluarea provenită de la combinatul siderurgic Hunedoara. Castelul Corvinilor, înconjurat de uzinele complexului industrial, căpătase un aspect cenușiu-ruginiu, fiind acoperit cu praful, rugina și cenușa eliberate neîncetat deasupra orașului.
În anii ’90 și 2000, Ministerul Culturii finanța anual lucrările de reparații necesare castelului medieval, însă acoperișul degradat lăsa ca apele pluviale să grăbească degradarea sa. Din 2019, Castelul Corvinilor a intrat în șantier și este restaurat pe fonduri europene, prin proiecte care totalizează aproape 12 milioane de euro.
Toate cele aproximativ 40 de săli și spații din castel, împreună cu zidurile și turnurile medievale, au fost cuprinse în proiecte. Unele au fost reabilitate și redate circuitului turistic, în timp ce fațadele castelului au fost curățate de funinginea care le-a acoperit în ultimul secol.
În prezent, ansamblul se află în etapa a doua de restaurare. „Ea vizează nu mai puțin de 27 de obiective de lucrări, printre care se regăsesc restaurarea frescelor din mai multe zone ale edificiului medieval, înlocuirea pardoselii din Sala Cavalerilor, refacerea podurilor de acces, curățarea fântânii din curtea interioară, restaurarea Cavalerului din vârful Turnului Buzdugan, precum și lucrări necesare pentru deschiderea spre vizitare a mai multor spații din impozantul monument medieval”, informa Muzeul Castelului Corvinilor.
Investițiile din ultimii ani, majoritatea finanțate cu fonduri europene, au repus în valoare și alte edificii medievale apreciate, printre care se numără cetățile Făgăraș (video), Rupea, Poenari, Orăștie, Enisala, Râșnov și Oradea.
Sursa: adevarul.ro
