
Mesajul tinerei religioase care face videochat a devenit viral: „De ce să mă chinui cu 3.000 de lei, dacă Dumnezeu a lăsat să fac bani?”
Mesajul unei tinere din România despre videochat, în care susține că nu vrea să se chinuie muncind pentru un salariu de 3.000 de lei când poate câștiga mai mulți bani, iar divinitatea este de partea ei, a stârnit un val de reacții pe rețelele de socializare.
Un clip publicat de o tânără care practică videochat, în care aceasta explică motivele pentru care a ales această meserie, a stârnit numeroase reacții pe platformele de socializare. Ea spune că viața este scurtă și preferă să trăiască din plin, în loc să se chinuie cu un salariu de 3.000 de lei din care nu își poate permite mai nimic.
„Să-ți dorești o bluză, sau să-ți dorești o vacanță, sau să-ți dorești o casă și, nu știu, nu vorbim de casă și mașini, că deja e next level. Să-ți iei orice chestie și să te uiți să vezi câți bani mai ai până la următorul salariu, asta nu-i fericire, este chinuială. Și de ce să mă chinui în viața asta pe care mi-a lăsat-o Dumnezeu atât de scurtă, să fac 3.000 de lei pe lună, să nu mă bucur și eu să văd cum e să ai bani? Da, frate, dacă pe lumea asta Dumnezeu a lăsat să fac banii din domeniul ăsta și poate ajuta și pe altă lume, și domeniul ăsta e făcut pentru noi să facem bani, de ce să-mi fie rușine cu ceea ce fac când eu fac bani? Sunt bani făcuți foarte mulți și nu m-a atins nimeni. Sunt foarte mulți bani la care un om, în viața reală, ar visa la ei”, a fost mesajul tinerei.
Un urmăritor al canalului său i-a atras atenția că este o nebunie să îl pună pe Dumnezeu în aceeași frază cu „videochat”, însă tânăra l-a contrazis.
„Dar să știți că nu este insane (nebunesc), chiar mă bucur că știu engleză. Iar Dumnezeu este cu noi în fiecare zi și Dumnezeu ne ajută să urmăm calea pe care o vrem. Dacă eu nu eram iubită de Dumnezeu sau Dumnezeu nu mă ajuta, eu nu mai făceam bani acum. Dar să știți că nu este numai noroc, este și muncă. Și mai bine este să fac eu ce-mi place, să fiu fericită, decât să fac ceea ce nu-mi place și să fiu tristă. Corect? Eu zic că este corect”, a concluzionat aceasta.
Mesajul tinerei, ironizat de români
Mesajul tinerei a stârnit numeroase reacții ironice și chiar acuzatoare pe platformele de socializare, însă unii români i-au dat dreptate. „Analiza filozofico-economică-teologică a vieții, POV (punct de vedere) videochatist”, a descris-o un utilizator al Reddit.
Un român susține că o astfel de meserie nu aduce o viață bună, pentru că oamenii respectabili se vor feri de ea.
„N-o să ai prieteni, n-o să ai relații serioase. Bani da, dar atât. Halal viață în care trebuie să ascunzi cine ești și care se reduce doar la a avea bani de facturi. O viață de calitate e una bogată în relații de calitate. Bani de facturi se pot face în o mie de alte feluri mai sănătoase. Nu e sub nicio formă o alegere între asta sau să fii sărac. Poți să-ți păstrezi și demnitatea și să nu mori de foame”, susține acesta.
Altcineva adaugă că mesajul tinerei surprinde esența unor oameni religioși, dar superficiali.
„Face videochat și simte ghidarea lui Dumnezeu. Și e sinceră, exact cum un cămătar face cruce și îl simte pe Dumnezeu când amenință familia cuiva. Chiar se simte creștin. Donează și bani bisericii”, afirmă el.
O româncă susține că a lucrat în videochat și avea aceleași argumente, însă în realitate multe tinere ascund abuzurile la care au fost supuse.
„Am ani de terapie în spate ca să ajung să accept acea bucățică din viața mea ca fiind necesară în situația în care eram atunci, dar oricum ai da-o, indiferent câți bani faci, tot perpetuezi un soi de abuz”, susține aceasta.
Majoritatea femeilor ajung să lucreze în această industrie de nevoie, crede un alt român, însă unii internauți sunt de părere că și oamenii care acceptă alte meserii o fac din aceleași motive.
„La fel ca și restul celor abuzați din societate, aceste femei au oricând opțiunea să își aleagă o meserie mai prost plătită, dar decentă. Faptul că aleg videochatul nu e de la abuz, e de la faptul că este o meserie ușoară care produce mulți bani”, susține un român.
Altcineva îi cere tinerei să nu amestece divinitatea cu meseria sa.
„Nu înțeleg cum ajung unii de la «îmi place» la «Dumnezeu e de acord pentru că îmi provoacă mie plăcere». Plăcerea este subiectivă, independentă de moralitate; poate să îți placă să consumi lucruri nocive sau să îl vezi pe un om sărac fericit că i-ai dat ceva de mâncare. Potrivit Bibliei, mândria este un păcat. Videochatul intră aici, mai ales prin mentalitatea asta de: «eu sunt mai presus de a munci pe X sumă când pot să fac ce îmi place și Dumnezeu e de acord pentru că mie îmi place». Îmi imaginez că nu e ușor să te expui în halul ăsta online fără să îți creezi niște justificări, dar sper ca majoritatea lumii să aibă suficient simț moral cât să își țină familiile departe de așa ceva”, afirmă un alt internaut.
Un român a oferit o comparație plastică mesajului transmis de tânără.
„Nu rănește pe nimeni, plătește taxe, viața merge înainte. Cum și dealerii de droguri, care fac un lucru mult mai grav, nu plătesc nicio taxă, distrug vieți, sunt fericiți atunci când fac bani. «Fă ceea ce te face fericit!», semnat — Hitler, Pol Pot, Mao Zedong”, a glumit acesta.
Numeroase tinere din România își câștigă existența din activitatea de videochat, iar motivele sunt numeroase, afirmă un român.
„Sunt femei suficient de atractive încât să aibă public, nivel foarte scăzut de educație, ceea ce duce la necunoașterea consecințelor pe termen lung sau la inventarea unor justificări. În plus, suntem un popor destul de lipsit de valori morale solide, nouă ne trebuie să avem casă mai mare și mașină mai scumpă decât vecinul. Există popoare mult mai sărace unde femeile nu se gândesc prima oară la videochat ca opțiune”, adaugă acesta.
AI-ul, așteptat să revoluționeze industria videochatului
Un alt român crede că, pe lângă banii atrași în România, tinerele care practică această activitate susțin și alte ramuri ale economiei: operații estetice, lenjerie, modeling, modă, design, saloane de machiaj, coafură, manichiură, epilare, solar. De asemenea, susțin prin aceasta locuri de muncă și firme.
„Peste tot în lume există sărăcie, însă nu am văzut atâta disperare după bani, case și mașini cum e în România. Ține și de mentalitate și de respectul de sine. Este o mentalitate moștenită din comunism, transmisă de bunici și părinți. Trauma sărăciei se vede azi în dorința de a arăta că «nu mai sunt sărac», ajungând ironic să devină și mai săraci prin cheltuieli făcute doar ca să impresioneze oameni cărora nu le pasă”, crede altcineva.
Un alt internaut este de părere că, pe termen lung, industria videochatului aduce mai multe deservicii angajatelor sale.
„Ceea ce pierzi nu e evident din prima. Dependența de bani făcuți ușor cu corpul, care nu va rămâne la fel; distorsiunea intimității; satisfacerea sexuală zilnică fără partener, toate duc, pe termen lung, la riscul ratării unei relații stabile și fericite și al pierderii unei surse stabile de venit la maturitate”, afirmă acesta.
Este doar pe ecran, nu te atinge nimeni, lucrezi de acasă și trăiești bine, afirmă altcineva.
„Ce rost are să ajungi în epuizare pe salariu mic la o firmă unde ești tratat mai rău decât orice om care doar se uită la tine pe videochat?”, este de părere altcineva.
Inteligența Artificială ar putea schimba complet industria, cred unii români.
„Să profite cât mai poate, că vine și AI-ul în videochat”, prezice un alt internaut.
România, un sfert de secol de videochat
În România, industria videochatului a împlinit 25 de ani. În jurul anului 2000, anunțurile de angajare a tinerelor pentru videochat începeau să devină nelipsite din rubrica de mică publicitate a ziarelor. Erau căutate tinere, în special studente, din București și din provincie, care trebuiau să fie atrăgătoare și să aibă cunoștințe de limba engleză. Salariile promise erau între 300 și 1.000 de dolari.
„Pe piața muncii din România a apărut o nouă profesie: operatoare de videochat. Cu alte cuvinte, tinerele care lucrau în baruri de noapte sau cele care se ocupau de linii telefonice erotice au acum posibilitatea de a realiza striptease live pe internet”, informa în 2001 Cuvântul Libertății.
Deși oferta părea tentantă, multe dintre firmele care propuneau venituri mari și contracte de muncă nu erau altceva decât apartamente foarte bine amenajate, în special în Capitală, unde tinerele realizau show-uri erotice, satisfăcând virtual dorințele clienților, informa presa vremii.
„După saloanele de masaj erotic care, în multe cazuri, maschează adevărate bordeluri, a venit rândul acestor videochaturi online să recruteze fete disperate că nu își găsesc un loc de muncă și dispuse să renunțe la pudoare în speranța unor câștiguri considerabile”, nota publicația.
La mijlocul anilor 2000, videochatul devenise o activitate tot mai populară, pe care „studiourile” o promovau în numeroase orașe. Anunțurile de recrutare apăreau agățate pe stâlpi, în vecinătatea universităților.
„Vrei bani? Îți dăm noi. De ce videochat? Pentru că în prezent este unul dintre cele mai avantajoase joburi pentru tinerele fete, un job legal și curat, unde îți poți folosi imaginația, inteligența și frumusețea”, informa un astfel de anunț stradal din 2006, adresat tinerelor cu vârste de cel puțin 18 ani.
De la studiouri și firme, la creatoare de conținut independente
Unii angajatori promiteau venituri lunare între 1.000 și 5.000 de dolari, iar alții se arătau mai modești, avansând sume între 1.000 și 2.000 de euro.
De la sfârșitul anilor 2000, odată cu dezvoltarea rețelelor de socializare, a internetului rapid și a camerelor video performante, industria videochatului se dezvoltă tot mai mult în România. În următorii ani, platformele internaționale de streaming reduc treptat dependența tinerelor de studiourile locale, care le ofereau suport și condiții de filmare. Iar în ultimii ani, tot mai multe tinere au început să lucreze din locuințele lor, independent și după programul propriu, renunțând la intermediari și folosind platforme globale ca OnlyFans sau Fansly.
În ultimii ani, România a devenit una dintre țările cu o industrie înfloritoare a videochatului. Lucian Heiuș, fostul șef al ANAF, afirma în 2023 că erau sunt 5.000 de firme cu au acest obiect de activitate și 400.000 de persoane care lucrau în videochat. Unii specialiști arătau însă că cifra viza conturile, iar în realitate, numărul româncelor care obțineau venituri din astfeld e servicii online era de aproximativ 200.000.
Sumele obținute provin în cea mai mare parte din plăți făcute de cetățeni străini, astfel, potrivit specialiștilor, alături de IT, industria videochatului reușește să contribuie semnificativ la bugetul național prin fonduri atrase din alte țări.
Sursa: adevarul.ro

