Blaj, un oraș cu 18.000 de locuitori din centrul României, pare să fi găsit rețeta succesului în dezvoltare, sprijinit de mari companii private care din anii '90 au fost atrase să investească aici.

Mai puțin de 18.000 de oameni trăiesc în Blaj (județul Alba), unul dintre cele mai dezvoltate orașe mici din România din punct de vedere economic. La succesul orașului aflat în zona centrală a României, la 40 de kilometri de Alba Iulia, au contribuit din plin investițiile majore începute încă din anii ‘90 și continuate în deceniile următoare.

Spre deosebire de Blaj, numeroase orașe din România cu 20.000 - 30.000 de locuitori au ajuns în ultimii ani în pragul falimentului.

Cele mai afectate au fost vechile orașe mono-industriale, care nu au reușit să se „reinventeze” în urma declinului industriilor pe care își bazau economia. Deși lăudate în trecut, orașe miniere ca Lupeni, Vulcan, Petrila sau Brad (județul Hunedoara) au rămas mult în urma Blajului în privința investițiilor.

În deceniile de comunism, economia orașului Blaj se baza pe cele două mari uzine ale sale: combinatul pentru prelucrarea lemnului, înființat la începutul anilor ‘60, și Întreprinderea de Accesorii pentru Maşini Unelte (IAMU), cu profil de mecanică fină, deschisă la mijlocul anilor ‘70.

Declinul industrial al anilor ‘90, amortizat rapid în Blaj

În anii ‘80, cele două mari uzine din valea Târnavelor aveau împreună aproape 5.000 de salariați, din Blaj și din împrejurimile orașului. Alți localnici munceau în viticultură și în agricultură, regiunea având o tradiție veche în producția vinurilor albe.

După 1990, declinul industrial a afectat majoritatea întreprinderilor de stat, iar cele din Blaj nu au fost ferite de restructurări, disponibilizări și falimente. În anii ‘90, construcția unei fabrici de bere a atenuat șocul primelor concedieri masive din industria locală.

În anii 2000, când fabrica de mobilă din Blaj își pregătea falimentul, grupului german Bosch dădea semnul revenirii economice a întregii zone, prin deschiderea în 2007 a primei sale fabrici de componente auto din România.

„La Blaj, Bosch a venit datorită marii tradiții în industrie pe care am avut-o noi, în mecanică fină, IAMU Blaj, una dintre cele mai bune fabrici din România”, își amintește primarul Valentin Rotar.

Inițial, grupul Bosch a deschis o uzină de componente de tehnică liniară. Începând din anul 2013, grupul s-a extins prin deschiderea unor noi unităţi de producţie.

„Bosch produce la Blaj componente pentru industria auto, cum ar fi: senzori de viteză a roților, senzori de turație a arborelui cotit, senzori şi componente electronice pentru grupul motopropulsor”, informa compania.

În ultimii ani, grupul german a avut peste 2.500 de angajați la Blaj, atât din oraș cât și din împrejurimile sale. Alte companii au fost și ele atrase să investească în orașul aflat la circa 30 de kilometri de Autostrada Transilvania și traversat de Magistrala CFR 300, modernizată ca parte a Coridorului IV Paneuropean.

Pe lângă investițiile private, autoritățile din Blaj se mândresc cu lucrările publice pe care au reușit să le susțină.

Sala polivalentă din Blaj

Cea mai cunoscută dintre ele este sala polivalentă, construită în Blaj, din fonduri proprii ale municipalității și de la bugetul județului Alba. Aici activează echipa de volei feminin Volei Alba Blaj, campiona României.

Elevii din Blaj pot folosi gratuit sala pentru antrenamente. Terenurile de fotbal și atletism din Blaj, modernizate, sunt și ele puse gratuit la dispoziția localnicilor, iar în bazinul de înot construit recent elevii pot participa gratuit la cursuri de înot.

O bibliotecă nouă este construită în prezent în municipiul Blaj, recunoscut în trecut ca unul dintre reperele culturale din regiunea Transilvaniei.

Blajul, reper istoric și religios

De peste trei secole, Blaj este un centru important al comunității greco-catolice. Episcopia Greco-Catolică din Blaj a fost înființată la începutul secolului al XVIII-lea și a avut o contribuție majoră la dezvoltarea culturală, politică și religioasă a românilor din Transilvania. Prin intermediul ei s-au stabilit relații directe între români și centrele culturale ale Occidentului, în special cu Roma.

La mijlocul secolului al XVIII-lea, la Blaj a fost fondată prima școală cu predare în limba română din Transilvania, de către episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron. Din aceeași perioadă datează și Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj, unul dintre cele mai importante monumente ale Bisericii Române Unite cu Roma.

În vecinătatea ei s-au păstrat clădirile primei școli românești, devenită un simbol al culturii și identității naționale, unde s-au format elitele intelectuale cunoscute sub numele de Școala Ardeleană.

Aceasta a pus bazele ideii de unitate națională și de latinitate a românilor. Unii istorici subliniază că Școala Ardeleană a fost esențială în dezvoltarea sentimentului național, nu doar în Transilvania, ci și în Principatele Române, pe parcursul întregului secol al XIX-lea.

Mihai Eminescu și Papa au lăudat Blajul

În 1866, Mihai Eminescu a locuit pentru câteva luni la Blaj, oraș pe care l-a îmbrățișat în cuvintele: „Te salut, din inimă, mică Romă”. Un tei secular păstrează amintirea poetului, la fel ca și vorbele Papei Ioan Paul al II-lea, în memoria căruia a fost ridicată o statuie în Blaj.

„Gândul meu nu poate să nu zboare spre Blaj. Sărut în chip spiritual acel pământ de martiriu și îmi însușesc mișcătoarele cuvinte ale marelui poet Mihai Eminescu, care se referă la el: «Îți mulțumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat să-l pot vedea!»”, afirma Papa în liturghia celebrată la București, în 1999.

De altfel, orașul este împodobit cu zeci de statui ale personalităților sale. Cele mai multe se găsesc pe Câmpia Libertății din Blaj, locul Marii Adunări Naționale din mai 1848, în cadrul căreia românii au cerut recunoașterea ca națiune distinctă, reprezentare în Dietă, desființarea iobăgiei fără despăgubire, înființarea de școli românești în toate localitățile, utilizarea limbii române în administrație și acordarea de libertăți politice tuturor naționalităților din Transilvania.

Ansamblul monumental din Câmpia Libertății a rămas unul dintre reperele turistice ale orașului, alături de centrul istoric, ambele incluse pe ruta culturală Via Transilvanica.

Într-un parc din Blaj, un stejar vechi de peste șase secole amintește de Avram Iancu, care, alături de alți intelectuali români ai vremii, s-a implicat în organizarea Marii Adunări din mai 1848, la care au participat peste 30.000 de oameni.