Mihai Daraban se dezice de scandalul navelor NATO după descinderile DNA
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au descins miercuri, 14 octombrie, în trei locații din județul Constanța, într-un dosar complex ce vizează suspiciuni de înșelăciune, evaziune fiscală și spălare de bani. Ancheta, derulată în mai multe state europene cu sprijinul EUROJUST, analizează modul în care au fost prestate servicii de asistență portuară pentru navele militare aparținând țărilor membre NATO.
Perchezițiile din România au vizat atât locuințele unor persoane fizice, cât și sediul S.C. Global Defense Logistics S.R.L., o companie înființată în anul 2012 care a derulat afaceri majore în sectorul portuar. Simultan cu acțiunile din Constanța, în Norvegia au avut loc percheziții soldate cu reținerea a cinci persoane, în timp ce în Germania autoritățile au efectuat verificări în baza unui ordin european de anchetă.
Printre acționarii firmei vizate se numără și Mihai Daraban, președintele CCIR, care deține o cotă de 10,38% din acțiuni. Contactat de Replica de Constanța , acesta s-a delimitat ferm de investigație, subliniind că nu are atribuții executive în cadrul societății și dând vina pe subagenții externi sau pe încercările unor competitori străini de a prelua afacerea.
„Nu știu ce să zic. Eu sunt un acționar minoritar. Am doar 10% din acțiuni. Nu am calitate de administrator, nu am semnat, nimic. Fratele meu e administrator, doar pe partea din România. 50 subagenți în toate țările lumii, nu știm ce prostii fac oamenii ăia. Ei au contactat direct cu comandantul navei. Fratele meu n-a fost în viața lui în Norvegia. Firma e, cumva, victimă colaterală, e cineva, firme din afară, care a vrut să ia business acestui societăți. Există posibilitatea să ne trezim chemați ca martori, în special fratele meu. Eu n-am nicio corespondență cu nimeni” - Mihai Daraban, președintele CCIR.
Nu este pentru prima dată când Global Defense Logistics SRL intră în atenția procurorilor anticorupție. În februarie 2025, compania a mai fost vizată de o anchetă a DNA privind presupuse fapte de dare de mită tot în domeniul serviciilor de asistență portuară. La acel moment, anchetatorii susțineau că reprezentanții firmei ar fi promis peste 200.000 de dolari unui funcționar dintr-o organizație internațională pentru a-și asigura un contract de peste nouă milioane de euro, sumă din care ar fi fost remisă ulterior tranșa de 130.000 de euro.
Reprezentanții DNA au menționat că vor comunica noi detalii pe măsură ce evoluția procedurală a dosarului o va permite, precizând totodată că atât societatea comercială, cât și persoanele vizate de anchetă beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Explorează subiectele:

