Ministerul Finanţelor: Propunerea CE pentru ieşirea României din procedura de deficit excesiv, în linie cu strategia fiscal-bugetară
Propunerea Comisiei Europene este în linie cu strategia fiscal-bugetară în care România se angajează să reducă gradual deficitul bugetar, de la 3,8% din PIB în 2019 la 3,4% din PIB în 2021, a declarat miercuri ministrul interimar al Finanţelor Publice, Florin Cîţu.
Propunerea de recomandare a Consiliului Uniunii Europene urmează să fie discutată şi adoptată în reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) din 17 martie. Conform documentului, Consiliul UE recomandă României să întreprindă măsuri pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv până în 2022, traiectoria de ajustare fiind de 3,6% pentru 2020, 3,4% pentru 2021 şi 2,8% pentru 2022.
"Propunerea Comisiei Europene este în linie cu strategia fiscal-bugetară a României în care ne angajăm să avem o scădere graduală a deficitului bugetar, de la 3,8% din PIB în 2019 la 3,4 % din PIB în 2021. În discuţiile cu reprezentanţii Comisiei Europene am subliniat angajamentul ferm al Guvernului României pentru o politică fiscală responsabilă şi sustenabilă, dar şi faptul că reducerea deficitului ar trebui să se facă într-o manieră care să nu pună în pericol creşterea economică", a precizat Florin Cîţu, într-un comunicat al Ministerului Finanţelor remis AGERPRES.
Potrivit ministerului de resort, Comisia Europeană propune o corecţie a deficitului bugetar înregistrat de România în acord cu strategia fiscal-bugetară adoptată de Ministerul Finanţelor Publice, respectiv încadrarea sub ţinta de 3% la finalul anului 2022.
Executivul comunitar a publicat miercuri trei documente privind declanşarea procedurii de deficit excesiv la adresa României. Pachetul cuprinde opinia Comisiei privind constatarea deficitului excesiv, propunerea de decizie a Consiliului Uniunii Europene privind existenţa unui deficit excesiv şi cea de recomandare a Consiliului privind măsurile de corectare a deficitului.
Procedura de deficit excesiv a fost declanşată în contextul în care România a încheiat anul trecut cu un deficit estimat la 3,8% din PIB, peste nivelul de 3%. Astfel, ţara noastră nu îndeplineşte unul dintre cele două criterii definite în Protocolul din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene. În privinţa celui de-al doilea criteriu, nivelul datoriei publice, acesta se situează sub limita de 60% din PIB stipulată în Tratat.
Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020 şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. AGERPRES
