Ministerul Justiției a făcut mai multe precizări într-un comunicat de presă, cu privire la modifcările aduse Codului Penal și cel de Procedură Penală, respectiv prevederile care privesc declasificarea informațiilor, subliniind că nu sunt restrânse drepturile inculpaților la informare și apărare, prin permiterea accesului la informații clasificate din dosar doar avocaților care au deja acces la astfel de informații.

Ministerul Justiției a făcut mai multe previzări cu privire la legile de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, subliniind că proiectele vizează strict punerea în acord cu deciziilor Curții Constituționale a României, printre care și cea referitoare la articolul 352, alineatele 11 și 12 din Codul de Procedură Penală, care prevăd situația în care pot fi declasificate informațiile în cadrul unui proces penal.

„Pentru punerea în acord a prevederilor Codului de procedură penală cu Constituția, așa cum aceasta din urmă a fost interpretată prin decizia anterior menționată, prin legea adoptată de Parlament (Plx nr. 246/2023) sunt operate mai multe intervenții asupra art. 345, 352, 374, 375, 377 și 421 Cod procedură penală”, a arătat ministerul într-un comunicat de presă.

Totodată, Ministerul Justiției a menționat că „modificările la Codul de Procedură Penală sunt făcute ținând cont de Decizia nr. 21/2018 a CCR, care a decis că dispozițiile art. 352 alin. (11) și (12) din Codul de procedură penală, în redactarea actuală, contravin dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție, precum și principiului unicității, imparțialității și al egalității justiției pentru toți, prevăzut de art. 16 alin. (1) și (2) și de art. 124 alin. (2) din Constituție”.

De asemenea, ministerul a arătat că „în motivarea soluției pronunțate, Curtea a reținut că soluția legislativă criticată condiționează folosirea informațiilor clasificate, calificate de judecător ca fiind esențiale pentru soluționarea procesului penal și cu privire la care apreciază incidența dreptului de informare a inculpatului, deci pe care judecătorul le califică drept probe în dosarul cauzei, de permisiunea autorității publice care a clasificat informația (autoritatea emitentă) de a acorda accesul la aceste informații”.

Ministerul a explicat astfel, că în cadrul modificărilor aduse privind declasificarea informațiilor, >>sensul intervenției, precum și efectul acesteia nu limitează dreptul la apărare prin restrângerea posibilității apărării „doar prin avocați autorizați de SRI”<<.

„Intervenția echilibrează raporturile dintre dreptul la apărare și protecția informațiilor clasificate în favoarea dreptului la apărare”, a mai subliniat ministerul, arătând că „spre deosebire de situația anterioară intervenției, orice persoană acuzată într-un dosar care include informații clasificate are dreptul să ia cunoștință de conținutul tuturor acestor informații calsificate, indirect, prin intermediul unui avocat. În mod necesar, avocatul poate avea acces la aceste informații în măsura în care deține dreptul de acces la aceste informații”.

Ministerul Justiției a mai explicat că „orice persoană este complet liberă să își aleagă un avocat pentru a lua la cunoștință de conținutul informațiilor clasificate și a-i fi asigurată apărarea, dintre avocații care au acces la astfel de informații. În caz de refuz și numai în caz de refuz, instanța va desemna un avocat din oficiu dintre cei care au acces la informații clasificate”.

„Întreg conținutul normativ al intervenției, respectiv regulile care decurg din aceasta, sunt în linie nu numai cu decizia CCR, ci și cu jurisprudența CEDO incidentă în situația asigurării apărării în dosarele care includ informații clasificate”, a mai transmis ministerul Justiției.

Cum arată Legea în prezent

În prezent, articolul 352 din Codul de Procedură Penală prevede la alineatul (11) că „în cazul în care informaţiile clasificate sunt esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa solicită, de urgenţă, după caz, declasificarea totală, declasificarea parţială sau trecerea într-un alt grad de clasificare ori permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului”.

De asemenea alineatul (12) prevede că, „dacă autoritatea emitentă nu permite apărătorului inculpatului accesul la informaţiile clasificate, acestea nu pot servi la pronunţarea unei soluţii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză”.

„Protecția informațiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar”

„Protecția informațiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar față de dreptul la informare al acuzatului și față de garanțiile dreptului la un proces echitabil ale tuturor părților din procesul penal, decât în condiții expres și limitativ prevăzute de lege. Restrângerea dreptului la informare poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecția unui interes legitim privind drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sau siguranța națională, iar decizia de refuz a accesului la informațiile clasificate trebuie să aparțină întotdeauna unui judecător”, a mai subliniat ministerul în cadrul precizărilor, arătând că este respectat principiul prevăzut în Directiva 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale. .

De asemenea, potrivit Ministerului Justiției, „Curtea a reținut atât faptul că probele care constau în informaţii clasificate şi pe care se întemeiază actul de sesizare a instanţei de judecată trebuie să fie accesibile inculpatului, până cel târziu la finalizarea procedurii de cameră preliminară, în vederea asigurării posibilităţii contestării legalităţii acestora”.

În acelaşi timp, „Curtea a socotit că exigenţele Convenţiei sunt respectate şi atunci când acuzatului nu i s-a permis accesul personal la dosarul cauzei, însă acest drept i-a fost acordat avocatului acestuia”, astfel că „atunci când acuzatul este în imposibilitatea de a accesa personal şi, eventual, asistat de avocat, dosarul, dreptul său la informare nu este afectat dacă este reprezentat de avocatul său, căruia i se asigură accesul la dosarul cauzei”.

„Rezultă cu claritate că prin aceste completări nu se restrânge dreptul părților de a-și alege un avocat care să le reprezinte în cursul procesului penal, pentru că doar în situația în care avocatul ales de parte nu deține autorizație de acces la informații clasificate și aceasta nu-și desemnează un alt avocat ales care deține o astfel de autorizație se ajunge la desemnarea de către judecătorul de cameră preliminară a unui avocat din oficiu care poate avea acces la respectivele informații”, a mai susținut ministerul, concluzionând că „nu se poate vorbi de nicio restrângere a dreptului la apărare al părților sau al persoanei vătămate”.