Miniștrii interimari la NATO: predictibilitatea României, o vulnerabilitate cheie
Summitul NATO, desfășurat marți, 7 iulie, la Ankara, reprezintă un moment crucial pentru Alianță, având pe agendă subiecte precum consolidarea capacităților de apărare, sprijinul pentru Ucraina și adaptarea arhitecturii de securitate europene la noile amenințări. Participarea României la această reuniune de importanță strategică este însă marcată de o particularitate: țara este reprezentată, alături de președintele Nicușor Dan, de miniștri interimari la portofoliile-cheie ale Apărării și Afacerilor Externe.
Cristian Diaconescu, despre vulnerabilităţile României la summitul de la Ankara. FOTO: Adevărul
Această situație, cu Radu Miruță în funcția de ministru interimar al Apărării și Oana Țoiu ca ministru interimar al Afacerilor Externe, ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de negociere și imaginea țării în cadrul Alianței. Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a subliniat, în cadrul „Interviurilor Adevărul”, că prezența unor oficiali fără un mandat deplin într-o delegație cu o asemenea miză poate genera dificultăți în relația cu partenerii internaționali.
Predictibilitatea României, o vulnerabilitate majoră
Potrivit lui Diaconescu, rezultatele unui summit NATO nu se limitează la declarațiile finale. De multe ori, acordurile referitoare la industria de apărare, investiții sau achiziții militare sunt stabilite doar la nivel de principiu, iar implementarea lor ulterioară depinde esențial de stabilitatea și credibilitatea reprezentanților statului. „La orice participare la un astfel de summit există interesul național, dar sunt foarte multe subiecte, o prioritizare a acestor subiecte nu se face. Se concretizează mai târziu. Componenta industrială ca și cea de achiziții pot fi convenite de principiu, dar ține de multe aspecte, inclusiv de predictibilitatea celor care ne reprezintă. Nu mi-aș fi dorit să spun acest lucru, dar faptul că nu există un mandat clar al reprezentării noastre reprezintă un deficit”, a declarat fostul ministru.
Cristian Diaconescu a insistat că absența unor mandate clare pentru miniștrii interimari ai Apărării și Afacerilor Externe constituie un punct slab pentru România, mai ales într-o perioadă în care deciziile de securitate se iau pe termen lung și implică angajamente ce trebuie respectate, indiferent de fluctuațiile politice interne. „Faptul că nu există un mandat clar în legătură cu reprezentarea noastră într-un moment atât de sensibil în perspectivă internaţională reprezintă un deficit, o vulnerabilitate”, a punctat Diaconescu.
Problema nu vizează buna-credință sau competența oficialilor prezenți la Ankara, ci mai degrabă capacitatea acestora de a transpune rapid în realitate înțelegerile la care s-ar putea ajunge. „Problema este, însă, de implementare, ne-am dori o înțelegere de la Ankara să se implementeze într-o săptămână, dar trebuie să așteptăm”, a explicat fostul diplomat.
Implicațiile pentru diplomația externă
Detaliind situația Ministerului Afacerilor Externe, Diaconescu a explicat că diplomația funcționează pe baza unor mandate clare și a continuității instituționale. Lipsa acestora poate genera incertitudine în dialogul cu partenerii externi.
Neavând, de exemplu, un ministru de Externe cu mandat stabil, constituţional şi legal, la rândul său nu poate transmite instrucţiuni ambasadelor. Deci, misiunile diplomatice primesc instrucţiuni de la ministru şi execută, aşa cum este normal. În acest moment, dacă ministrul interimar merge cu un anumit tip de mesaj, de partea cealaltă va fi întrebat: «Bun, dar următorul ce poziţie va avea», mai ales că discutăm de crize, de situaţii complicate extrem, extrem de serioase. Cristian Diaconescu
În viziunea sa, predictibilitatea este un criteriu fundamental în alegerea interlocutorilor de către statele partenere, mai ales în negocierea dosarelor sensibile. „Evident, prioritatea este agenda internă, evident că am în vedere partenerul credibil, nu unul care nu are mandat sau are mandat timp de 6 luni. În România ideea de predictibilitate privind reprezentarea, trebuie să avem răbdare și nu mai avem timp”, a adăugat Diaconescu.
Europa își consolidează capacitățile de apărare
Cristian Diaconescu a abordat și o transformare esențială în cadrul NATO: dezvoltarea unor capacități europene de apărare mai robuste. În acest context, el a menționat importanța sistemelor de avertizare timpurie și a avioanelor de supraveghere, care operează constant, inclusiv deasupra Mării Negre.
Fostul ministru anticipează că Europa va trebui să-și dezvolte propriile mijloace de răspuns, iar înlocuirea aeronavelor americane utilizate în prezent pentru supraveghere va deveni o necesitate pe termen lung.
În repetate rânduri s-a solicitat o alertă timpurie. Intenția este ca Europa să-și preia rapid capacitățile de răspuns convenţional şi aceste avioane de supraveghere, care funcţionează şi în Marea Neagră, 7/24, americane, vor trebui să fie înlocuite. Într-adevăr, cea mai performantă industrie din această perspectivă este cea suedeză. Cristian Diaconescu
Poziția României față de Ucraina
În încheiere, Cristian Diaconescu a analizat relația României cu Ucraina. El a susținut că sprijinul acordat Kievului nu este incompatibil cu apărarea intereselor naționale, iar autoritățile române ar trebui să-și exprime mai clar limitele și prioritățile.
Ceea ce prevalează este sentimentul naţional, de a-ţi proteja cetăţenii şi ţara. Din acest punct de vedere, răspunsul poate fi transmis public: de aici şi până aici există suportul nostru. România ar trebui să fie mai fermă nu neapărat cu Ucraina, ci cu propriile principii, pe care sigur le vor înţelege toţi, inclusiv ucrainenii. Cristian Diaconescu
O astfel de abordare, a explicat Diaconescu, nu ar slăbi relația dintre București și Kiev, ci ar demonstra capacitatea României de a-și susține simultan angajamentele internaționale și propriile interese de securitate. De asemenea, având în vedere accentuarea sentimentului anti-ucrainean în societatea românească, fostul ministru consideră esențială o comunicare mai transparentă pentru a contracara dezinformarea.
Explorează subiectele:
