Ministrul Comerţului Exterior şi al Afacerilor Externe al Ungariei, Szíjjártó Peter a declarat marţi, la Oradea, cu ocazia lansării Programului de cooperare transfrontalieră Interereg VI A România-Ungaria, că România ar fi trebuit deja să facă parte din Spaţiul Schengen , potrivit Agerpres.

România încă nu face parte din Spaţiul Schengen. FOTO Shutterstock

Relaţiile economice dintre Ungaria şi România, inclusiv cele din zonele transfrontaliere, ar avea mai mult de câştigat într-un astfel de context, consideră ministrul Afacerilor Externe al Ungariei.

„Credem că România ar fi trebuit deja să facă parte din Spaţiul Schengen , însă s-au vehiculat o serie de minciuni şi de declaraţii false care au împiedicat accesul României la Spaţiul Schengen. Nu cred că putem vorbi despre migraţie ilegală sau despre presiunea migraţiei ilegale când vine vorba despre România şi nu cred că acesta este un motiv ca România să nu intre în Spaţiul Schengen. Economia României, a Ungariei şi zonele transfrontaliere ar avea de profitat de pe urma intrării României în Spaţiul Schengen. De aceea aş dori să solicit Comisiei Europene să redeschidă dosarul României pentru aderarea la Spaţiul Schengen cât de repede posibil. Sperăm că cele două ţări care şi-au exprimat dreptul de veto îşi vor schimba poziţia. Şi sperăm să putem profita de relaţiile bilaterale şi de această cooperare cât mai mult posibil. Noi vom sprijini România cu toate demersurile pentru a adera la Spaţiul Schengen" a spus, în cuvântul său, ministrul Szíjjártó Peter.

„O legătură culturală şi economică între cele două naţiuni”

Cooperarea dintre România şi Ungaria este una strategică, potrivit demnitarului maghiar, iar un rol important în acest domeniu îl au şi programele Interreg, implementate în cicluri de şapte ani.

„Cred că acest program de cooperare Interreg între România şi Ungaria este extrem de important. Cooperarea dintre cele două naţiuni permite să fie mai bine conectate, să aibă relaţii mai strânse şi să trăiască mai bine împreună, în vecinătate. Graniţa este un element care uneşte, care creează o legătură culturală şi economică între cele două naţiuni. Acest program va da un nou impuls cooperării economice dintre ţările noastre, fiind o poveste de succes. Însă evenimentul care va duce la încununarea acestor succese va fi intrarea României în Spaţiul Schengen," a spus ministrul ungar.

Cu un buget total de 176 milioane de euro, din care 140 de milioane de euro sunt fonduri europene, iar restul, contribuţii ale celor două state, programul Interereg VI A România - Ungaria (cooperare transfrontalieră) pentru perioada 2021 - 2027 este al treilea program de cooperare după aderarea României la UE.

Programul Ro-Hu este coordonat de Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, iar Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea (BRECO) este instituţia care găzduieşte Secretariatul Comun şi Controlul de Prim Nivel al acestor programe.

Obstacolele administrative sunt cele mai mari obstacole în integrare

Lansarea Programului de cooperare transfrontalieră Interereg VI A România-Ungaria a adus alături reprezentanţi din Guvernul României, din Guvernul Ungariei şi Comisiei Europene, ambasadorul României în Ungaria şi cel al Ungariei la Bucureşti, preşedinţi de Consilii Judeţene din cele opt judeţe transfrontaliere (patru române, patru ungare), autorităţi oficiale. Din partea Ministerului Dezvoltării a fost prezent ministrul Cseke Attila, care a declarat că, după evenimentul de la Oradea, va participa săptămâna viitoare, la Iaşi, la lansarea noului Program Interereg România - Republica Moldova.

„Cooperarea transfrontalieră a dobândit o importanţă tot mai mare. Dar, totodată, s-au identificat şi unele obstacole. Potrivit sondajelor, obstacolele administrative sunt cele mai mari obstacole în integrare. Pentru care trebuie să identificăm soluţii pentru zonele transfrontaliere pentru a le depăşi. De aceea am propus mecanismul de cooperare transfrontalieră, care ar permite să beneficieze de pe urma potenţialului pe care îl au" a spus directorul pentru cooperare teritorială europeană, reprezentant al Comisiei Europene, Slawomir Tokarski .

Tokarski a precizat că proiectele ce se vor depune pot avea ca rol adaptarea la noile provocări, la schimbările climatice, pentru îmbunătăţirea guvernanţei, protejarea patrimoniului cultural.

„Cel mai important element este consolidarea încrederii în zona transfrontalieră. Încrederea stă la baza cooperării, a solidarităţii şi piatra de temelie a proiectului european, cu atât mai mult astăzi, când trăim vremuri de divergenţe. Să transformăm graniţele în punţi de legătură," a spus reprezentantul CE, potrivit Agerpres.