Zeci de mii de turiști sunt așteptați să se bucure de minivacanța de Rusalii pe litoralul Mării Negre, însă ofertele stațiunilor de la malul mării reprezintă doar una dintre opțiunile de petrecere a zilelor libere de la începutul verii. Sărbătoarea este importantă și pentru turismul religios.

Celebrată în a cincizecea zi după Sărbătoarea Paștelui, Rusaliile au devenit o sărbătoare religioasă așteptată de numeroși români, atât datorită importanței sale religioase, cât și pentru faptul că aduce un weekend prelungit.

Începând cu anul 2008, prima și a doua zi de Rusalii au fost declarate sărbători legale, iar ziua de luni a devenit astfel zi liberă.

Minivacanța de la începutul verii umple litoralul

În 2025, Rusaliile (Pogorârea Sfântului Duh) sunt sărbătorite duminică, 8 iunie, iar luni, 9 iunie, a doua zi de Rusalii, este zi liberă legală. În plus, joi, 5 iunie, de Ziua Învățătorului, elevii și cadrele didactice din învățământul preuniversitar beneficiază de o zi liberă prevăzută în Contractul Colectiv de Muncă, zi care nu trebuie recuperată ulterior. Astfel, cei mai norocoși dintre ei, care pot renunța la anumite activități vineri, s-ar putea bucura de aproape o săptămână de vacanță.

Minivacanța de Rusalii va însemna cel puțin trei zile libere pentru numeroși români. Printre cele mai populare destinații pentru această perioadă se numără stațiunile de pe litoralul Mării Negre.

Pe litoral, minivacanța de Rusalii va aduce zeci de mii de turiști, gradul de ocupare al locurilor de cazare în hoteluri și pensiuni fiind estimat la peste 60% în perioada 6-9 iunie, iar rezervările sunt cu peste 20% mai multe față de aceeași perioadă din 2024, potrivit Litoralulromanesc.ro.

Majoritatea hotelurilor vor fi deschise, iar tarifele de cazare pornesc de la 87 de lei pe noapte în unele moteluri, fără masă inclusă. În general însă, cu mic dejun inclus, turiștii care își fac rezervări vor plăti cel puțin 250 de lei pe noapte, de persoană. Toate stațiunile au lansat oferte pentru cazare pe litoral, anunțând astfel deschiderea oficială a sezonului estival.

Sejururi în Delta Dunării și la munte

În weekend, turiștii sunt invitați la Mamaia, în Piațeta Cazino, unde sezonul este deschis de festivalul „Valuri de Distracție”, cu concerte ale unor artiști precum Fuego și Pepe, dar și cu show-uri în aer liber programate pe tot parcursul minivacanței, de vineri până luni.

Aproape de litoral, Delta Dunării este privită ca o opțiune turistică „exotică” sau cel puțin romantică, pentru minivacanța de Rusalii. Sejururile în Delta Dunării încep de la 1.000 de lei pentru o persoană, în perioada 6 - 8 iunie 2005 și cuprind călătorii de seară cu barca pe fluviul, excursii pe brațul Sulina și în rezervația Pădurea Letea.

Mii de români și-au programat vacanța de Rusalii în stațiunile de pe valea Prahovei, unde sejururile de sfârșit de săptămână pot fi rezervate la prețuri începând de la 750 de lei.

„Staţiunile montane din Prahova, precum Sinaia, Buşteni şi Azuga, se află în topul destinaţiilor preferate de turişti în această perioadă, înregistrând o ocupare de peste 80 la sută.Oraşele Câmpina şi Breaza sunt, de asemenea, foarte căutate pentru minivacanţa de Rusalii”,transmite Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului (APDT) Prahova.

Marele pelerinaj catolic de la Șumuleu

Turismul religios primește un imbold de Rusalii. Numeroase biserici din România au hramul în această sărbătoare, iar mănăstirile obișnuite ca locuri de pelerinaj așteaptă și ele un număr ridicat de credincioși. Cel mai mare pelerinaj de Rusalii este programat la Șumuleu Ciuc, unde sunt așteptați zeci de mii de cerdincioși romano-catolici. La slujba religioasă și-a anunțat participarea și președintele Ungariei, Tamas Sulyok.

Vechea biserică franciscană din Șumuleu a fost ctitorită de Ioan de Hunedoara în 1445 sau 1448, pentru a comemora victoriei de la Sântana de Mureș împotriva otomanilor. De-a lungul secolelor, biserica a fost de mai multe ori devastată, iar în cele din urmă a fost demolată în 1802 și reconstruită în stil baroc. Biserica adăpostește statuia Sfintei Fecioare, veche din secolul al XIV-lea, considerată o capodoperă a sculpturii în lemn.

Cum va fi vremea de Rusalii

Potrivit Administrației Naționale de meteorologie, în weekendul prelungit de Rusalii, vremea în România va fi predominant călduroasă, cu temperaturi ridicate și disconfort termic accentuat, mai ales în zonele de câmpie și în sud-vestul țării. Nu vor lipsi însă perioadele de instabilitate atmosferică, manifestate prin averse, descărcări electrice și intensificări ale vântului, în special după-amiaza și în zonele montane.

Vineri, 6 iunie 2025, vremea va fi caldă în cea mai mare parte a țării, cu temperaturi maxime cuprinse, în general, între 27 și 34 de grade, mai scăzute pe litoral, unde se vor înregistra 22-24 de grade. Disconfortul termic va fi accentuat. Pot apărea ploi cu caracter torențial, cu cantități de apă însemnate și, izolat, posibilitate de vijelii și grindină. Temperaturile minime se vor situa între 10-11 grade în depresiunile Carpaților Orientali și 20-21 de grade în Dealurile de Vest. Izolat, în a doua parte a nopții, va fi ceață, mai ales în depresiunile intramontane și, temporar, pe litoral.

„În București, vremea se va menține călduroasă, cu disconfort termic accentuat. Cerul va fi variabil, iar în a doua parte a zilei sunt posibile ploi de scurtă durată, descărcări electrice și intensificări temporare ale vântului. Temperatura maximă va fi în jur de 32 de grade, iar minima se va situa între 16 și 18 grade”, transmite ANM.

Sâmbătă, vremea va rămâne călduroasă în majoritatea zonelor țării, cu un caracter canicular în Banat și sud-vestul Olteniei. Temperaturile maxime vor fi, în general, între 29 și 35 de grade, iar pe litoral se vor menține la 23-25 de grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări și ploi de scurtă durată, posibil însoțite de descărcări electrice, mai ales la munte și izolat în celelalte regiuni. Vântul va sufla slab până la moderat. În a doua parte a nopții se va semnala ceață în unele depresiuni și trecător pe litoral.

„În București, vremea călduroasă și disconfortul termic vor persista, cu cer variabil și vânt slab până la moderat. Temperatura maximă va fi în jurul valorii de 33 de grade, iar minima între 14 și 17 grade”, a informat ANM.

Duminică, vremea va rămâne călduroasă în aproape toată țara, însă la începutul săptămânii viitoare valorile termice vor scădea treptat. Pe arii extinse vor apărea manifestări de instabilitate atmosferică, în special ploi, în vest, centru și nord, iar ulterior și în restul teritoriului. În București, zilele de duminică și luni se vor menține călduroase, apoi temperatura va începe să scadă ușor, iar probabilitatea pentru ploi va crește.

Sărbătoarea cu origini precreștine

În tradiția creștină, Rusaliile reprezintă sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt (Coborârea Spiritului Sfânt), fiind celebrate în a cincizecea zi după Sărbătoarea Paștelui, întotdeauna într-o zi de duminică. Aceasta amintește de coborârea Duhului Sfânt asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret și asupra Sfintei Fecioare Maria, Maica Domnului, adunați în cenacol.

Cuvântul românesc „Rusalii” derivă din latinescul Rosalia (Rozalia), care la rândul său provine din termenul grecesc rousália și se regăsește și în cel slavon, Rusalija.

În Vechiul Testament, Rusaliile erau menționate ca o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor, în care se ofereau ofrande din roadele pământului. Peste această sărbătoare s-a suprapus celebrarea Coborârii Duhului Sfânt.

Denumirea și obiceiurile Rusaliilor au fost împrumutate și de către romanii antici. Odată cu creștinarea Imperiului Roman, sărbătoarea a căpătat semnificație creștină, suprapunându-se peste sensurile și obiceiurile păgâne, care s-au pierdut treptat în timp.

Rusaliile, divinitățile pădurilor

În mitologia românească, rusaliile, numite și iele, sunt ființe mitice feminine care apar noaptea, înainte de cântatul cocoșilor, în perioada dintre Paște și Rusalii. Sunt considerate spirite rebele ale morților care, după ce au părăsit mormintele la Șoimari și au petrecut Paștele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în lăcașurile lor subpământene. La fel ca sânzienele, celelalte spirite celebrate în timpul verii, rusaliile apar în cete, punându-i la încercare pe oameni.

„Locuința lor s-ar afla prin codrii neumblați și neatinși de topor sau de picior de om, prin văzduh, pe câmpii, pe ostroave pustii, pe ape mari. Ele pot fi văzute pe timp de noapte, plutind și fâlfâind prin aer, pe la fântâni, prin pomi, pe sub streșinile caselor. Umblă însoțite de lăutari (fluierași, cimpoieri), sună din clopoței, bat din tobe și trâmbițe, joacă (hora, brâul etc.), întind mese pe iarbă verde, beau, petrec”, scrie etnologul Ion Ghinoiu.

Ele pot fi asociate cu zânele pădurii, numite și „Alea frumoase” în zona Hunedoarei, care împodobesc munții cu flori și au grijă ca natura să rămână netulburată de oameni. Au origini vechi și au fost identificate de etnologi cu zeități din mitologia tracilor și greco-romană, ca Bendis, Artemis sau Diana.

„În credințele localnicilor, Alea Frumoase umblă prin copaci cu frunze mari, prin meri, peri, stejari. Erau ciudate Frumoasele noastre, ele nu și-au pierdut semnificațiile selenare ale vechii Artemise, cea identificată cu Luna, când pedepseau pe cei care se apropiau de ele prin chiotul care cheamă în timpul nopții. Prezența lor nu era decât nocturnă, iar cei pedepsiți erau totdeauna bărbații: lor li se schimba chipul, li se strămuta uitătura”, relata etnologul Lucia Apolzan, care a cercetat intens așezările din ținutul cetăților dacice din Hunedoara.

Potrivit mitologiei populare, dacă cineva vede sau aude rusaliile, nu trebuie nici să se miște, nici să le vorbească.

„Pe unde joacă, pământul rămâne ars și bătătorit, iarba înnegrește sau încetează să mai crească. Rusaliile îi pedepsesc pe oamenii făcători de rele, pe cei care nu le respectă zilele, pe cei care dorm noaptea sub pomi sau care ies noaptea la fântână după apă, ridicându-i pe sus în vârtejuri sau schimonosindu-i”, arată autorul Dicționarului de mitologie română.

Acestora li se opun, în mitologia românească, călușarii – cetele de dansatori ai Călușului, un zeu străvechi al calului, protector al primăverii, verii și al fertilității. Tradiția sa a dat naștere dansului călușarilor, un obicei popular întâlnit în mai multe regiuni ale României, ce reproduce vechi ritualuri magice menite să aducă fertilitate, belșug și să alunge ielele (rusaliile) aducătoare de boli.