Membrii acestei legiuni susţin că „Rusia Liberă” a luat fiinţă în martie, după ce peste 100 de soldaţi ruşi s-au predat forţelor Kievului.

„Tot am ajuns [să lupt] în acest război. M-am gândit că am opţiunea să mor în calitate de ocupant şi criminal sau să am conştiinţa împăcată. Aşa că am schimbat tabăra", a declarat un fost soldat rus în vârstă de 26 de ani, care s-a prezentat cu numele de război „Arni”.

Dar legiunea are drept membri şi ruşi care după invazie au călătorit în Ucraina alături de alţi străini pentru a se alătura armatei ucrainene. „Rusia Liberă” se află printre numeroasele unităţi de străini ce s-au alăturat Legiunii Internaţionale pentru Apărarea Ucrainei, înfiinţată de guvernul de la Kiev după ce a început războiul.

Doar că spre deosebire de altele de acest fel această legiune rămâne învăluită în mister: prea puţine lucruri se ştiu despre ea – atât în privinţa numărului precis de membri, cât şi a unde anume a luptat până acum – secretul e păstrat cu atâta grijă că unii s-au îndoit că ar fi mai mult decât un proiect ucrainean de relaţii publice.

Estimările privind mărimea sa au mers de la câteva sute – consilierul prezidenţial ucrainean Olecsii Alrestovici - la peste 1.000 de soldaţi. Recent, legiunea „Rusia Liberă” a afirmat că este formată din două „batalioane cu efective complete", ceea ce ar putea însemna peste 1.000 de luptători.

Aceste informaţii sunt „clasificate", spune Arni, care a dezvăluit însă pentru Moscow Times că zilnic se primesc circa 300 de cereri de înscriere – ceea ce nu înseamnă că toţi sunt acceptaţi, ci fiecare cerere este analizată înainte de a fi aprobată, mai ales că serviciile de informaţii [ruseşti] încearcă să ne 'spammeze'".

În ceea ce a descris drept „ manifestul” său , legiunea s-a angajat în aprilie să „lupte pentru o nouă Rusie” şi să înlăture „regimul dictatorial al [preşedintelui Vladimir] Putin”. Soldaţii din unitate folosesc steagul alb-albastru-alb care a devenit un simbol al mişcării anti-război a Rusiei.

Identitatea membrilor este păstrată secretă de teama represaliilor şi în vederea protejării familiilor, ceea ce face imposibilă verificarea independentă a relatărilor lor.

Un alt soldat care îşi spune „profesorul” a dezvăluit pentru Moscow Times că a decis să se alăture armatei ucrainene în luna aprilie.

„Mi-am asumat riscul pentru că vreau să lupt împotriva lui Putin. Vreau o Rusia liberă”, a spus soldatul în vârstă de 25 de ani, care înainte să vină în Ucraina făcea studii postuniversitare. Un susţinător al opoziţiei ruseşti încă din 2019, după protestele de la Moscova când au fost arestaţi activişti anti-regim, el spune că s-a simţit „ruşinat” şi „nu a putut sta deoparte” la declanşarea războiului.

Unitatea de luptă este activă pe reţelele sociale unde are peste 94.000 de urmăritori care dau mai departe vestea despre misiunea ei.

Legiunea, care recunoaşte că recrutează din taberele de prizonieri de război din Ucraina, a postat videoclipuri cu prizonieri ruşi care îşi dau numele, denunţă regimul rus şi jură credinţă Legiunii. Nu este clar în ce măsură o fac liber sau sub constrângere.

Cel mai cunoscut membru al legiunii este Igor Volubuev, fost director la banca de stat rusă Gazprombank. Născut în nord-estul Ucrainei, Volubuev a trăit cea mai mare parte a vieţii la Moscova, dar a fugit în Ucraina după invazie şi a anunţat câteva luni mai târziu că se alătură legiunii pentru contribui la transformarea Rusiei într-o „ţară liberă şi democratică”.

Legiunea susţine că soldaţii săi au ajuns în estul Ucrainei în luna mai, iar imaginile de pe canalul său Telegram par a înfăţişa lupte în apropierea oraşelor Severodoneţk şi Lîsîceansk din estul Ucrainei.

Natura secretoasă a legiunii i-a determinat pe unii să afirme că s-ar putea să nu fie ceea ce pare.

„S-ar putea să existe câţiva luptători [ruşi], dar dacă e adevărat că e organizată aşa cum este prezentată rămâne o întrebare deschisă", a declarat Illia Ponomarenko, reporter pentru apărare şi securitate la The Kyiv Independent.

Ponomarenko a explicat că soarta luptătorilor străini din Ucraina depinde foarte mult de unitatea militară cu care sunt afiliaţi, dar şi de comandanţii acestora.

„Este mai clar în privinţa Legiunii Internaţionale – există un număr mare [de soldaţi străini], care într-adevăr au luat parte la lupte, de exemplu, la Irpin, Severodonetsk şi Lîsîceansk”, a spus el. „Dar se ştiu prea puţine despre legiunea Rusia Liberă”.

Mass-media rusă controlată de stat şi canalele Telegram pro-Kremlin au pus sub semnul întrebării existenţa legiunii, numind-o falsă sau pretinzând că a fost creată de serviciile secrete ucrainene.

Totuşi, autorităţile ruse au reţinut cel puţin trei bărbaţi pentru că erau asociaţi cu legiunea, potrivit r presei.

Rusia a înăsprit legile privind trădarea astfel încât cei luptă împotriva propriei ţări „într-un conflict armat, ostilităţi sau alte acţiuni” pot fi condamnaţi la până la 20 de ani de închisoare.