De la demisia premierului la stoparea fondurilor europene, decizia judecătorilor constituționali pe pachetul II de măsuri fiscal-bugetare, în special pe proiectul care scade veniturile și crește vârsta de pensionare a magistraților, a stârnit îngrijorări.

Trimiterea tuturor proiectelor din pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare la controlul constituțional a creat tensiuni în spațiul public, mai ales în contextul în care premierul Ilie Bolojan a dat de înțeles că sunt șanse sǎ își dea demisia. Principalul factor invocat de liderii coaliției este pierderea legitimității Guvernului, iar decizia cea mai așteptată este cea privind pensiile speciale ale magistraților.

„Este o decizie, evident, cu multă încărcătură politică, cu multă așteptare în mass-media, în societate, dar, până una alta, este o decizie care este foarte complicată din punct de vedere tehnic. A fost și prima dată când au respins tăierea pensiilor respective. Acum ne zice premierul că au gândit în așa fel încât să fie mai greu de respins sau să nu mai fie motivele pentru respingere”, explică politologul George Jiglău pentru „Adevărul”.

CCR amână deciziile

Judecătorii constituționali au decis miercuri amânarea mai multor sesizări de neconstituționalitate cu privire la proiectele din pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare.

Amânarea era previzibilă, explică profesorul de științe politice Radu Carp: „Probabil că CCR, în contextul vizitei premierului la Bruxelles și a discuției pe deficit, a raționat că dacă s-ar suprapune o decizie pozitivă sau negativă s-ar considera că este făcută special în acest context”. Totuși, amânarea păstrează suspansul și „introduce o incertitudine din ce în ce mai mare în sistemul de justiție”.

Fostul președinte CCR Augustin Zegrean explică faptul că astfel de decizii de amânare a pronunțării pot să fie luate în diferite cazuri. Fie este sesizată o altă instituție pentru clarificări, fie cauza este lipsa unui judecător. Însă în cazul de față cel mai probabil judecătorii constituționali au considerat că nu au destule informații pentru a se pronunța: „Erau prea multe dosare pentru o singură zi, cinci dosare de excepție. E mult de citit, e mult de studiat și sigur nu au fost pregătiți de o soluție astăzi”.

Amânările curților trezesc adesea suspiciuni și controverse în spațiul public. "În prima ședință a Curții Supreme din America au amânat pronunțare și atunci a rămas celebră fraza <<Curtea ori amână pronunțarea, ori pronunță amânarea>>", mai arată Augustin Zegrean/

Schimbă calculele acordul cu Comisia Europeană pe deficitul bugetar?

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, miercuri, un acord cu Comisia Europeană. După discuțiile cu comisarul european pe economie, șeful Guvernului a precizat că a fost convenit „un deficit cu care România să închidă anul, de 8,4% din PIB”, adică aproximativ 159 miliarde lei. „Dacă respectăm ținta de deficit, anul viitor ne putem apropia de o țină de deficit de 6% din PIB”, a mai spus șeful Guvernului, adică ținta la care România trebuie să ajungă pentru evitarea potențialelor sancțiuni și suspendarea fondurilor UE.

Cu toate astea, Ion M. Ioniță, redactor-șef Historia, subliniază că rămân „îngrijorări pentru funcționarea coaliției”, pentru că guvernarea cu partide care au interese divergente nu este simplă. Totuși, acordul cu Comisia aduce „o gură de oxigen”:

„Însă este bine că au obținut această susținere pentru un deficit de 8,4%, pentru că într-adevăr, acest lucru mai calmează lucrurile, calmează situația și este realist. O scădere mai mare a deficitului în acest an nu avea cum să apară, mai ales că, în realitate, după cum arată toate informațiile, deficitul era chiar mai mare de 9%.

Deci o scădere la 8,4 ar însemna peste un punct procentual. Ceea ce este foarte mult, mai ales că măsurile au intrat în vigoare în a doua parte a anului, așa încât practic numai pe ultimele luni își fac simțită prezența, deci este foarte bine că avem acest acord și măsurile pot fi luate fără presiune. Însă decizia CCR rămâne foarte importantă, pentru că reforma în ceea ce privește pensiile magistraților este una foarte delicată și o decizie negativă ar afecta într-adevăr credibilitatea și legitimitatea Executivului”.

Înseamnă că există mai multă clemență din partea Comisiei Europene – Radu Carp, profesor, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București

„Inițial s-a spus că va scădea deficitul sub 8% anul acesta. Faptul că s-a convenit la 8,4% înseamnă că există mai multă clemență din partea Comisiei Europene, dar oricum este un deficit uriaș”, punctează profesorul Radu Carp.

Opt sesizări de neconstituționalitate au fost depuse la CCR de partidele de opoziție, AUR, POT și SOS, pe 4 proiecte din pachetul II. Sesizarea privind proiectul care modifică veniturile și condițiile în cazul pensionării magistraților a fost depusă de Înalta Curte de Casaţie și Justiţie (ÎCCJ), care afirma într-un comunicat de presă că, „prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un ”nu” răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”.

ÎCCJ acuză că inițiativa încalcă „nu mai puţin” de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi alte principii fundamentale ale statului de drept. De altfel, protestele magistraților au paralizat tribunalele din România.