Mlaştinile din Irak, secate în timpul lui Saddam Hussein, înscrise în patrimoniul mondial UNESCO (Imagine AFP / Mediafax Foto)

Alimentate de râurile Eufrat şi Tigru, mocirlele din Mesopotamia sunt medii propice pentru a depune icre în jurul Golfului, fiind totodată un mediu adecvat pentru speciile de păsări precum sacra specie Ibis. De asemenea, acestea reprezintă un loc de odihnă pentru mii de lupi sălbatici care migrează între Siberia şi Africa.

Saddam Hussein, care a acuzat Marsh-Arabii (n.r. - cei care trăiesc în zona mlăştinoasă) de trădare în perioada războiului cu Iran, ce a avut loc între 1980 - 1988, a pus baraje şi a asanat mlaştinile în 1990, pentru a-i alunga pe rebelii care se ascundeau în stuf.

După invazia Irakului din 2003, Saddam a fost răsturnat de la putere, iar localnicii au distrus mai multe baraje, pentru a permite apei să curgă înapoi, iar agenţii străine pentru protecţia mediului i-au ajutat să readucă la viaţă mlaştinile.

Mocirlele, care acopereau 9.000 de kilometri pătraţi în anii 70, s-au micşorat până la 760 km pătraţi în 2002, înainte de a recâştiga 40% din zona originală în 2005. Cei din Irak doresc să recupereze un total de 6.000 de km pătraţi.