Moody’s, avertismente pentru România: țara se confruntă cu provocări în controlul corupției și eficiența politicii fiscale

Moody’s Ratings (Moody’s) a finalizat o revizuire periodică a ratingurilor României și a altor ratinguri care sunt asociate cu acest emitent.

Revizuirea a fost realizată prin intermediul unui comitet de rating desfășurat la 27 februarie 2026, în cadrul căruia am reevaluat adecvarea ratingurilor în contextul metodologiei (metodologiilor) principale relevante și al evoluțiilor recente.

Această publicație nu anunță o acțiune de rating de credit și nu reprezintă o indicație privind probabilitatea sau improbabilitatea unei acțiuni de rating de credit în viitorul apropiat.

Ratingurile României, inclusiv ratingul de emitent pe termen lung Baa3, reflectă potențialul solid de creștere economică pe termen mediu al economiei, precum și nivelurile relativ ridicate de prosperitate, ambele susținând forța economică a țării. Deși povara datoriei guvernamentale a României este în prezent în linii mari în concordanță cu cea a țărilor comparabile din punct de vedere al ratingului, aceasta este de așteptat să se deterioreze în anii următori din cauza deficitului fiscal încă ridicat. Provocările în domenii precum controlul corupției și eficiența politicii fiscale fac, de asemenea, ca forța instituțiilor și a guvernanței din România să fie oarecum mai slabă decât cea a țărilor comparabile din punct de vedere al ratingului. Profilul de credit al României este, de asemenea, constrâns de o susceptibilitate relativ ridicată la riscuri de eveniment, determinată de expunerea la riscuri geopolitice, având în vedere proximitatea față de războiul din Ucraina (Ca stabil).

Deficitul fiscal al României a început să scadă după anunțarea unor măsuri semnificative de consolidare fiscală în iulie și septembrie 2025. Ne așteptăm ca deficitul bugetar principal să se situeze la 6,3% din PIB la sfârșitul anului 2026, în scădere de la un nivel estimat de 8,2% la sfârșitul anului 2025 și de la un vârf de 9,3% la sfârșitul anului 2024 (măsurat conform Sistemului European de Conturi). Deși acest lucru reprezintă un efort foarte semnificativ de consolidare fiscală, povara datoriei guvernamentale va continua să crească după 2026, dacă nu vor fi adoptate măsuri suplimentare pentru 2027 și ulterior.

Pe baza ipotezei că deficitul bugetar principal va scădea la 5,7% din PIB la sfârșitul anului 2027, estimăm că povara datoriei va ajunge la 62,9% din PIB la sfârșitul acelui an, în creștere față de un nivel estimat de 60,5% din PIB la sfârșitul anului 2025. Ne așteptăm ca datoria să continue să crească gradual înainte de a se stabiliza în jurul nivelului de 65% din PIB către sfârșitul deceniului. Unele reforme care au fost deja adoptate în 2025, de exemplu cele care îmbunătățesc colectarea veniturilor guvernamentale, pot fi, de asemenea, așteptate să genereze reduceri recurente ale deficitului în anii următori. În același timp, există o claritate limitată în privința detaliilor strategiei guvernului de reducere a deficitului după 2026. Oboseala reformelor, rotația funcției de prim-ministru în cadrul coaliției de guvernare formate din patru partide în prima jumătate a anului 2027, precum și alegerile parlamentare din 2028 cresc toate riscurile privind perspectiva unei reduceri suplimentare a deficitului și a stabilizării poverii datoriei la un nivel care să fie încă compatibil cu un rating Baa3.

Așa cum era de așteptat, efortul de consolidare fiscală contribuie la o performanță de creștere mai slabă pentru România. Creșterea reală a PIB a încetinit la 0,6% în 2025, iar economia a intrat într-o recesiune tehnică în a doua jumătate a anului; majorările de TVA și o creștere accentuată a inflației, combinate cu înghețarea indexărilor salariilor din sectorul public și a pensiilor, au afectat consumul. Maximizarea absorbției de către România a finanțărilor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență al UE (RRF), înainte de termenul limită al programului din august 2026, va fi esențială pentru a evita o contracție efectivă a economiei în 2026. Deși România a rămas în urmă în implementarea RRF încă din 2024, guvernul care a preluat funcția în iunie 2025 a imprimat un nou impuls procesului, iar în prezent ne așteptăm ca România să poată accesa cea mai mare parte, dar nu neapărat întreaga sumă, din finanțarea RRF rămasă până la sfârșitul anului 2026. De asemenea, ne așteptăm ca eventualele deficite de finanțare din RRF să fie concentrate în componenta de împrumut, și nu în cea de granturi, a facilității.

Scorul „a3” pentru forța economică a României reflectă potențialul solid de creștere pe termen mediu al țării, precum și dimensiunea și nivelurile moderate ale veniturilor. Scorul „ba1” pentru forța instituțiilor și guvernanței reflectă calitatea relativ slabă a instituțiilor, inclusiv eficiența redusă a politicii fiscale. Scorul de forță fiscală „baa3” echilibrează povara încă moderată a datoriei țării și indicatorii robuști ai capacității de plată a datoriei cu deteriorarea continuă a acestor indicatori, precum și cu ponderea relativ ridicată a datoriei guvernamentale denominate în valută. Susceptibilitatea la risc de eveniment „ba” este determinată de expunerea la riscuri geopolitice, având în vedere proximitatea față de războiul din Ucraina.

Perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare asociate programului ambițios de consolidare fiscală al guvernului. Măsurile fiscale adoptate din iulie 2025 au avut un impact pozitiv asupra perspectivei fiscale a României. Cu toate acestea, persistă riscuri semnificative privind implementarea reducerii deficitului pe termen mai lung, în special din cauza dificultății de a menține sprijinul politic pentru continuarea consolidării fiscale după 2026, în contextul rotației planificate a funcției de prim-ministru în 2027 și al alegerilor parlamentare planificate pentru 2028. Posibilitatea ca impactul negativ asupra creșterii economice al măsurilor de reducere a deficitului să submineze în cele din urmă efortul de consolidare fiscală reprezintă un risc suplimentar.

Perspectiva negativă semnalează că ratingul este puțin probabil să fie îmbunătățit pe termen scurt. Perspectiva ar reveni probabil la stabilă dacă povara datoriei guvernamentale și indicatorii capacității de plată a datoriei ar evolua, în linii mari, în conformitate — sau mai favorabil — cu așteptările noastre actuale. Acest lucru ar necesita implementarea completă și eficientă a programului de consolidare fiscală adoptat în 2025, procesul de consolidare fiscală continuând și în 2027 și ulterior, deși probabil într-un ritm mai moderat decât în 2026.

Ratingurile României ar fi probabil retrogradate dacă am concluziona că guvernul nu va putea implementa în mod eficient planul său de consolidare fiscală, ceea ce ar conduce la evoluția principalilor indicatori fiscali într-un mod semnificativ mai slab decât așteptările noastre actuale. Un astfel de scenariu ar reflecta, de asemenea, slăbiciuni în capacitatea instituțiilor de a implementa în mod eficient un program de consolidare de mare amploare și complex.

O creștere semnificativă a riscurilor geopolitice generate de războiul din Ucraina sau creșterea presiunilor asupra finanțării deficitului ridicat de cont curent al României ar adăuga, de asemenea, presiuni negative asupra ratingului.