Moţiunile de cenzură adoptate de Parlament (cronologie)
La 5 octombrie 2021, moţiunea de cenzură iniţiată de PSD şi intitulată "Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!" a fost adoptată de Parlament.
S-au înregistrat 281 voturi "pentru" din cele 281 exprimate . Au fost prezenţi 318 parlamentari. Parlamentarii PNL, UDMR şi ai minorităţilor naţionale nu au votat. Pentru a trece moţiunea era nevoie de 234 voturi favorabile.
Din 1990 şi până în prezent, un număr de şase moţiuni de cenzură au fost adoptate în Parlamentul României.
Prima a fost adoptată la 13 octombrie 2009, atunci când moţiunea de cenzură "11 împotriva României", iniţiată de PNL şi UDMR şi susţinută de PSD, a primit 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă. Astfel, Cabinetul Boc a fost primul guvern din istoria României post-comuniste care a căzut în urma unei moţiuni de cenzură.
A doua moţiune a fost depusă de Uniunea Social Liberală (PSD şi PNL) la 18 aprilie 2012. Intitulată "Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată", moţiunea a fost îndreptată împotriva Guvernului Mihai-Răzvan Ungureanu, fiind adoptată la 27 aprilie 2012. În favoarea moţiunii au fost exprimate 235 voturi, iar 9 parlamentari au votat împotrivă. Pentru adoptare, moţiunea de cenzură avea nevoie de 231 de voturi, adică jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor (460). Guvernul Ungureanu fusese învestit de Parlament în urmă cu 78 de zile, la 9 februarie 2012, cu 237 de voturi pentru şi două împotrivă.
A treia moţiune, "România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor", a fost iniţiată de parlamentarii PSD şi ALDE împotriva Guvernului condus de Sorin Grindeanu. A fost dezbătută şi votată în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, la 21 iunie 2017, în mai puţin de trei ore, timp în care principalii actori ai evenimentelor au vorbit despre legitimitatea votului cetăţenilor şi despre o "confiscare" a puterii executive. De altfel, moţiunea a marcat o premieră în Parlamentul României, fiind prima acţiune a unui partid de a demite propriul guvern. La final, au votat pentru moţiune 241 de parlamentari şi 10 au votat împotrivă. Numărul total de voturi valabil exprimate a fost 251.
Cea de-a patra, intitulată "Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!", a fost depusă în Parlament la 1 octombrie 2019. Documentul a fost semnat de 237 de parlamentari PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR, minorităţi naţionale, dar şi de foşti parlamentari PSD. La 10 octombrie 2019, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă a fost adoptată de Parlament. S-au înregistrat 238 de voturi pentru, în condiţiile în care, pentru ca moţiunea să fie adoptată de Parlament erau necesare 233 de voturi.
La 5 februarie 2020, moţiunea de cenzură intitulată "Guvernul Orban/PNL - privatizarea democraţiei româneşti", depusă la 30 ianuarie 2020, a fost adoptată de Parlament, cu 261 de voturi "pentru". Moţiunea fusese depusă în ziua de 30 ianuarie şi semnată de 208 parlamentari de la PSD şi UDMR. A fost cea de-a cincea moţiune de cenzură adoptată de Parlamentul României. AGERPRES
