Motivul surprinzător pentru care firmele plătesc cu 35% mai mult pentru muncitorii asiatici
Recrutarea muncitorilor asiatici presupune costuri suplimentare pentru angajatori Foto: Pixabay
Controversele legate de recrutarea personalului din afara spațiului comunitar se adâncesc pe fondul rupturii dintre așteptările financiare ale candidaților români și oferta angajatorilor, care acuză un deficit acut de oameni dispuși să muncească. Contrar percepției generale, aducerea lucrătorilor străini nu este o metodă de reducere a cheltuielilor, cel puțin nu pe segmentul muncitorilor comerciali necalificați, subliniază Eugen Saulea, antreprenor specializat în delegarea și administrarea de personal.
Potrivit acestuia, diferența financiară nu provine neapărat din salariul de bază, ci dintr-un cumul de cheltuieli logistice și administrative. La acestea se adaugă și noile reglementări legislative privind recrutarea și plasarea forței de muncă non-UE, care obligă firmele să apeleze la agenții de muncă temporară autorizate, generând astfel costuri de intermediere suplimentare.
„Un muncitor din Asia costă cu peste 35% mai mult decât un angajat autohton. Aici discutăm despre personal necalificat, mai precis despre lucrătorii comerciali. Diferența apare din costurile suplimentare celor salariale - cazare, masă, transport etc.”, a precizat Eugen Saulea pentru „Adevărul”.
Disciplina și flexibilitatea, mai valoroase decât economiile salariale
Întrebarea firească este de ce companiile nu direcționează acest buget suplimentar de 35% către majorarea salariilor pentru români. Răspunsul ține de specificul anumitor sectoare, precum cel logistic, unde volumul de muncă fluctuează constant. Activitățile de sortare, ambalare, pregătire a comenzilor și manipulare a mărfurilor impun un program în schimburi, adaptabilitate rapidă și preluarea unor sarcini diverse, în limitele contractuale.
Din experiența lui Eugen Saulea, o simplă mărire de salariu nu ar rezolva problemele angajatorilor, deoarece candidații autohtoni refuză frecvent modificările de orar, activitățile conexe sau deplasările temporare. Antreprenorul a oferit exemplul unor muncitori români angajați pentru manipularea mărfurilor care au preferat să demisioneze, nemulțumiți că timpul necesar deplasării într-o altă locație, pentru o perioadă de instruire, era prea mare. În schimb, lucrătorii non-UE compensează prin implicare, motivație și acceptarea unui program flexibil.
„Salarizarea rămâne un criteriu important în decizia de a lucra cu forța de muncă externă. Dar, mai important decât salariul este factorul «disciplină»”, punctează omul de afaceri.
Această realitate din teren este confirmată și din perspectivă sociologică. Într-o analiză anterioară pentru „Adevărul”, sociologul Alex Dincovici, lector asociat la Universitatea din București și SNSPA, arăta că problemele de recrutare sunt generate nu doar de lipsa efectivă a forței de muncă din anumite ramuri, ci și de standardele candidaților.Pe lângă remunerație, distanța față de casă și structura programului cântăresc decisiv. „Există anumite tipuri de munci pe care unii oameni poate nu mai sunt dispuși să le facă în condițiile actuale, pe piață”, explica Alex Dincovici.
Pierderi financiare și blocaje evitate cu echipe din afara UE
Dependența sectorului logistic de muncitorii asiatici a devenit critică, în condițiile în care lipsa de personal autohton a generat deja pierderi financiare pentru companii.
„Lipsa interesului din partea personalului autohton pentru aceste tipuri de activități a cauzat, în trecut, partenerilor noștri pierderi financiare importante - livrări întârziate, disponibilitate redusă a produselor”, afirmă Eugen Saulea pentru „Adevărul”.
Pentru a ilustra gravitatea situației, antreprenorul a relatat cazul unui partener de afaceri care deține o platformă logistică și o unitate de producție. Din cauza imposibilității de a găsi angajați dispuși să lucreze în schimburi la pregătirea și ambalarea mărfii, compania respectivă a ajuns în pragul unui blocaj major, nemaiputând să își aprovizioneze distribuitorii. Salvarea operațiunilor a venit exclusiv prin importul de personal.
„Avem un partener activ, o capacitate de producție și o platformă logistică, cu care am început colaborarea exact într-un moment în care nu mai identificau soluții pentru a acoperi necesarul de personal și deja aveau probleme majore în lanțul de aprovizionare al partenerilor revânzători. Soluția găsită a fost să implementăm serviciile de la acest partener printr-o echipă completă de personal din afara Uniunii Europene” - Eugen Saulea.
Perspectivele anului 2027: concedieri în rândul străinilor și întoarcerea românilor
Dinamica pieței muncii începe însă să se schimbe, pe fondul unui an dificil pentru industria bunurilor de larg consum. Scăderea vânzărilor sub nivelul așteptărilor a forțat deja mai multe companii să își regândească strategia de resurse umane. Astfel, firmele reduc numărul lucrătorilor contractați extern și preferă angajamente pe termen scurt, de 6 luni, renunțând la contractele tradiționale pe 12 sau 24 de luni.
Această tendință de prudență este deja vizibilă în sectorul HoReCa. Numeroase restaurante și lanțuri hoteliere evită recrutarea directă a cetățenilor non-UE — care implică obligații pe termen lung — și apelează la agenții de muncă temporară, metodă care le permite să își ajusteze rapid numărul de angajați în funcție de fluctuațiile activității.
„Discutăm deja cu beneficiarii de servicii despre o reducere a efectivelor umane, recalibrate în acord cu vânzările reale. Discutăm despre o scădere a bugetelor planificate pentru prima parte a anului viitor”, a declarat Eugen Saulea pentru „Adevărul”.
Această contracție economică ar putea avea un dublu efect în perioada următoare. Pe de o parte, muncitorii străini nu mai au siguranța locului de muncă, antreprenorul avertizând asupra schimbărilor ce pot apărea în 2027: „În lipsa vânzărilor din diferite canale de distribuție, există riscul de concediere a personalului din afara Uniunii Europene sau de limitare a contingentului necesar pentru 2027”.
Pe de altă parte, împuținarea ofertelor de angajare îi va determina pe lucrătorii români să devină mai receptivi față de posturile pe care până acum le refuzau. „Într-o piață incertă, garanția unui loc de muncă stabil va deveni o prioritate și pentru personalul autohton”, conchide Eugen Saulea.
Explorează subiectele:
