Nababii de Dubai din România, prima parte...
Pe baza mai multor surse din piața imobiliară, g4media.ro a reușit să realizeze un top al celor mai bogați români investitori în piața imobiliară din Dubai, printre ei aflându-se fondatorul unuia dintre cei mai importanți jucători de pe piața autohtonă a jocurilor de noroc, Sorin Doroftei. În 2023, el a fost trimis în judecată de DIICOT într-un dosar de crimă organizată, alături de fratele său (acesta fiind dat, în prezent, în urmărire generală), dar susține că investițiile din Dubai nu au nici o legătură cu probleme sale juridice, datând din perioada de dinainte și că reprezintă strict afaceri care au ca scop să genereze profit.
- În următoarele săptămâni, G4Media.ro va publica, în premieră, mai multe articole despre oamenii de afaceri români cu cele mai multe proprietăți în Dubai, precum și despre bugetari care au investit sume fabuloase aici sau în alte părți ale lumii.
De la jocuri de noroc la imobiliare
Surse din piața imobiliară consultate de G4Media.ro au dezvăluit că omul de afaceri Sorin Doroftei deține 16 proprietăți în Dubai. Contactat de publicația noastră, acesta a fost reticent în a discuta despre aceste investiții, rezumându-se să declare că este vorba despre apartamente achiziționate în faza de proiect, pe o piață în creștere, scopul lor fiind să genereze profit pentru investitor. Doroftei a refuzat să dezvăluie suma pe care a plătit-o sau de ce a ales Dubaiul pentru acest gen de investiție.
Sorin Doroftei (43 de ani) și fratele său, Mihăiță (47 de ani) sunt fondatorii unui grup de firme renumit din domeniul jocurilor de noroc – Las Vegas. În 2022, DIICOT i-a inculpat, alături de alte persoane, din comunicatul emis de anchetatori cu această ocazie reieșind că toți aceștia ”începând cu anul 2018, ar fi fost constituit, la nivel național, un grup infracțional organizat care a avut ca scop comiterea, în principal, a unor infracțiuni de șantaj, având ca obiect domeniul jocurilor de noroc. Membrii grupului, prin aplicarea a diferite forme de șantaj reprezentanților unor societăți comerciale, ar fi urmărit eliminarea concurenței în acest domeniu. De asemenea, prin folosirea unor metode similare și întrebuințarea de acte de violență, aceștia ar fi împiedicat anumiți clienți, care realizau câștiguri însemnate, să intre în posesia acestora. Totodată, ar fi interzis clienților care generau probleme să revină în sălile de jocuri, ce erau controlate de membrii grupului infracțional organizat și ar fi recuperat de la aceștia prejudiciile aduse bunurilor din localuri.”
Sursa Foto: Facebook În noiembrie 2023, cei doi frați au fost trimiși în judecată, alături de alți 72 de inculpați, o parte membri ai unor clanuri interlope, cum ar fi Corduneanu din Iași. În acest dosar, anchetatorii au suferit o lovitură în august 2025, după ce, în faza de Cameră Preliminară de la Curtea de Apel București, completul de judecată a decis că există ”carenţe structurale ale actului de sesizare în ceea ce priveşte elementele de fond intrinseci ale rechizitoriului sub aspectul descrierii faptelor de constituire a unui grup infracţional organizat” și a dispus ca DIICOT să procedeze la remedierea mai multor elemente de ”neregularitate ce vizează elementele de fond intrinseci ale actului de sesizare”.
De asemenea, judecătorul a constatat nulitatea absolută a proceselor-verbale de analiză financiară, inclusiv pentru frații Doroftei și le-a exclus din rechizitoriu, iar în cazul altui inculpat a hotărât să trimită cauza DIICOT pentru refacerea urmăririi penale. Mai mulți inculpați, dar și DIICOT au contestat această decizie, cauza urmând a fi tranșată la Înalta Curte de Casație și Justiție. În timpul cercetărilor din dosar, pe numele lui Mihăiță Doroftei a fost emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile care nu a putut fi pus în aplicare deoarece acuzatul a dispărut. În prezent, el este dat https://politiaromana.ro/ro/persoane-urmarite/doroftei-mihaita-18111977 în urmărire generală de Poliția Română.
Pentru G4Media.ro, Sorin Doroftei a negat orice legătură între acest dosar penal și investițiile din Dubai, susținând că acestea datează din perioada de dinainte de demararea anchetei. Înainte de trimiterea sa în judecată, riseproject.ro a dezvăluit că frații Andrew și Tristan Tate – anglo-americani stabiliți în România implicați, la rândul lor, în dosare penale aici și în alte țări – au fost asociați cu Familia DMS (Doroftei Mihăiță Sorin) în industria jocurilor de noroc.
În 2024, după trimiterea în judecată, frații Doroftei au anunțat că iau în calcul să vândă afacerile cu jocuri de noroc sub brandul Las Vegas şi să investească ȋn energie regenerabilă. ”În prezent, ei (frații Doroftei n.r.) dețin proiecte de energie regenerabilă în județele Neamț, Botoșani și Brașov, cu o capacitate totală de peste 128 MW și o valoare investită ce depășește 130 de milioane de euro. Aceste inițiative reflectă o strategie pe termen lung de susținere a sustenabilității energetice și de valorificare a potențialului de creștere din sectorul energiei verzi”, se scria într-un comunicat al grupului.
Bugetari condamnați penal
Există și alți români cu dosare penale despre care media a scris că dețin proprietăți în acest emirat. Este vorba de bugetari condamnați pentru fapte de corupție care nu menționaseră aceste imobile în declarațiile de avere. În 2022, analizând informații dintr-o scurgere de date cu peste 800.000 de proprietăți deținute de persoane fizice și companii, riseproject.ro a identificat mai mulți consilieri și funcționari publici care nu și-au declarat apartamentele pe care le dețineau în Dubai.
Era vorba, în primul rând, de generalul-medic Florin Paul, numit în 2020 consilier al premierului Nicolae Ciucă. El avea un apartament în complexul Jumeirah Beach Residence, cu o valoare estimată de 128.000 de dolari. Următorii pe listă, cu un apartament de peste 70.000 de dolari, erau soții Mario Tănase, consilier în 2020 în Ministerul Economiei și Luiza Tănase, fostă arhitectă în Primăria Constanța, investigată pentru abuz în serviciu; Eugen Bogatu, vameș în Portul Constanța condamnat, în 2015, la doi ani și șase luni de închisoare pentru favorizarea infractorului și trafic de influență într-un dosar cu returnări ilegale de TVA, a cărui soție deținea un apartament de peste jumătate de milion de dolari în complexul Murjan5 din Dubai; polițistul de frontieră Sorin Ștefan Cohuț, condamnat definitive, în 2016, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită și aderare la o grupare de crimă organizată în vama Năidaș – figura cu un apartament în Oasis Tower One, cu o valoare estimată de 215.000 de dolari.
Profilul investitorului român
Conform unei analize recente , una dintre piețele imobiliare externe intens promovate în România în perioada din urmă a fost cea din Dubai. „Interesul pentru piața imobiliară din Dubai a crescut vizibil în ultimii ani, în special pentru că cei de acolo au căutat piețe noi în urma războiului din Ucraina. Astfel, inclusiv în rândul investitorilor români piața de acolo a crescut în popularitate dar evident rămâne una de nișă, pe fondul mai multor factori-cheie: un regim fiscal atractiv (fără impozit pe venit sau proprietate), randamente bune la închiriere (adesea sunt marketate randamente de peste 7–8% net), stabilitate politică și o strategie urbanistică ambițioasă, susținută de investiții masive în infrastructură, turism și inovație”, explica Daniel Crainic, director de marketing la imobiliare.ro., pentru Economedia, în luna august.
Acesta a făcut un profil al românilor care cumpără case în Dubai: „antreprenor, businessman, manageri de top în companii mari, dar și persoane influente din administratia publică, 40-50 de ani. Buget de investiție: între 150.000 și 500.000 de euro. Motivații principale: Diversificare a portofoliului, Protejarea capitalului într-un context fiscal și politic stabil, Acces la o piață dolarizată, mai puțin expusă la volatilitatea regională, Posibilitatea de reședință în Dubai (prin viza de investitor) – un bonus atractiv pentru unii. Stil investițional: apetit mediu de risc, dornic de randamente pasive rapide, deseori interesat de proprietăți în faza de off-plan, cu plată eșalonată”.
