Un laborator al NASA este deja pregătit la Houston, iar oamenii de ştiinţă americani sunt nerăbdători să primească eşantioanele prelevate de pe un asteroid, pe care le aşteaptă de câţiva ani, informează AFP, citată de Agerpres.

Micile fragmente de rocă prelevate de pe asteroidul Bennu ar trebui să ajungă pe Terra la sfârşitul lunii septembrie după o lungă călătorie în spaţiu.

Fragmentele au fost colectate în 2020 de sonda Osiris-Rex, la o distanţă de peste 300 de milioane de kilometri de Pământ.

De ce sunt atât de importante eșantioanele

Studiindu-le, cercetătorii vor avea șansa să înţeleagă mai bine felul în care s-a format Sistemul Solar şi modul în care Terra a devenit o planetă locuibilă.

A fost pentru prima dată când NASA a colectat eşantioane de pe un asteroid cu scopul le aduce apoi pe Pământ.

Japonia a realizat deja o misiune de acest tip: sonda Hayabusa-2 a adus în 2020 pe Terra aproximativ 5,4 grame prelevate de pe asteroidul Ryugu.

NASA speră acum să găsească în preţioasa capsulă spaţială o cantitate puţin mai mare: până la 250 de grame de materie.

Aterizarea este așteptată pe 24 septembrie, la o bază militară din deşertul din Utah, în vestul Statelor Unite, la aproape şapte ani după lansarea sondei Osiris-Rex, din statul Florida, în septembrie 2016.

Fragmentele de asteroid vor fi transportate apoi la Centrul Spaţial Johnson din Houston, în Texas, urmând a fi depuse într-o mare cutie din metal şi sticlă.

Lungi mănuşi albe sunt lipite etanş de părţile laterale ale cutiei, în care oamenii de ştiinţă îşi vor introduce braţele pentru a manipula preţioasa comoară.

Condiții de manipulare stricte

Păstrarea unui mediu ermetic şi steril reprezintă o condiţie esențială pentru a nu contamina eşantioanele, conţinute într-o capsulă care va necesita mai multe zile de muncă minuţioasă pentru a fi deschisă.

„Bazându-ne pe observaţiile făcute asupra asteroidului, ne aşteptăm la multe roci foarte întunecate, potenţial mai multe tipuri care vor conţine carbon şi compuşi organici", a declarat Nicole Lunning, coordonatoarea departamentului din cadrul NASA specializat în conservarea eşantioanelor.

Nu este vorba despre elemente vii propriu-zise

Lunning a precizat că aceşti compuşi reprezintă „elementele de bază ale vieţii", subliniind totodată că nu este vorba despre elemente vii propriu-zise.

„Este lucrul care a motivat ideea de a colecta aceste eşantioane. Plasarea sondei pe acest tip de asteroid ne permite să înţelegem care sunt precursorii care au putut să alimenteze viaţa pe Terra", a mai spus specialista americană.

„Ingredientele Terrei"

Nu toate eşantioanele vor fi analizate imediat, pentru a lăsa astfel generaţiilor viitoare posibilitatea de a le studia cu ajutorul unor viitoare noi tehnologii.

Tot așa s-a procedat şi cu eşantioanele de pe Lună aduse pe Pământ de astronauţii din programul Apollo, iar majoritatea lor sunt conservate tot la Centrul Spaţial Johnson.

Fragmentele prelevate de pe Bennu nu vor fi contaminate prin pătrunderea lor în atmosfera terestră, așa cum au fost fragmentele de asteroizi găsite uneori pe Terra după prăbuşirea lor naturală pe planeta noastră.

„Aceste eşantioane nu au lovit Terra. Ele nu au fost expuse la nimic, doar la condiţiile din spaţiul îndepărtat", a subliniat Eve Berger, specialistă în geochimie de la NASA,, care aşteaptă cu nerăbdare sosirea eşantioanelor

Interesul privind analiza compoziţiei asteroizilor din Sistemul Solar se bazează pe faptul că aceste obiecte cosmice sunt compuse din aceleaşi materii care au format planetele, dar ele au rămas intacte.

„Asta va putea să ne ajute să înţelegem ce exista disponibil" în spaţiu în acea epocă, a explicat Eve Berger.

Ar fi posibil ca un detaliu care nu a fost niciodată observat până acum să fie descoperit în aceste eşantioane?

„Nu se ştie niciodată. Vom şti mai multe despre acest lucru peste câteva luni, dar ar fi formidabil să fie aşa", a mai spus Eve Berger.