NATO redefinește apărarea aeriană cu 40 de miliarde, în contextul sosirii lui Trump la Ankara
La summitul crucial al NATO desfășurat la Ankara, Secretarul General Mark Rutte a prezentat planuri ambițioase de modernizare, marcând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Alianței. Un buget considerabil de 40 de miliarde de dolari va fi alocat pentru dezvoltarea sistemelor de combatere a dronelor.
În ceea ce privește supravegherea aeriană, NATO va înlocui vechea sa flotă de avioane AWACS cu până la 10 aeronave suedeze Saab GlobalEye. Această decizie marchează o nouă direcție, lăsând pe dinafară producătorul american Boeing. De asemenea, Alianța va achiziționa până la cinci drone de supraveghere de mare altitudine Northrop Grumman MQ-4C Triton, un program la care Norvegia, Finlanda, Germania și Danemarca și-au exprimat deja interesul printr-o scrisoare de intenție.
Mark Rutte a subliniat că statele membre vor colabora și pentru achiziția, depozitarea și gestionarea în comun a stocurilor de materiale esențiale pentru apărare. "Banii sunt disponibili și vor veni și mai mulți. Dar aceste fonduri trebuie puse la treabă", a declarat secretarul general al NATO, comparând Alianța cu o echipă de fotbal al cărei succes depinde de contribuția fiecărui membru, nu doar de un singur jucător.
Președintele SUA, Donald Trump așteptat cu îngrijorare de aliații din NATO FOTO: X
Sosirea lui Donald Trump și presiunile asupra aliaților
Anunțurile privind noile investiții vin într-un moment de maximă tensiune, marcat de prezența președintelui american Donald Trump la Ankara. Sosit marți, în jurul orei 14:00 (ora României), la bordul Air Force One, Trump a fost întâmpinat de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. El a plecat de la Washington luni seara târziu, însoțit de secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth.
Imaginea 1/6: Donald Trump la Ankara/FOTO: Captură video Reuters
Imagini de la primirea lui Trump:
Aliații europeni se confruntă cu presiuni considerabile din partea președintelui american, care a criticat state precum Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Spania pentru că nu au permis utilizarea bazelor militare americane de pe teritoriul lor pentru operațiuni împotriva Iranului. Trump a declarat că nu solicită sprijin financiar, ci "loialitate", fără a clarifica exact ce presupune această cerință. Aceste declarații au alimentat îngrijorările privind relația transatlantică și angajamentul Statelor Unite față de principiul apărării colective, consacrat de articolul 5 al Tratatului NATO.
Încercând să-l impresioneze pe liderul american, aliații au pregătit noi contracte de armament în valoare de zeci de miliarde de dolari, ce vor fi prezentate marți, în cadrul unui forum al industriei de apărare, ce precedă summitul principal. Un diplomat european de rang înalt, sub condiția anonimatului, a caracterizat momentul drept "momentul spectacolului". De asemenea, administrația Trump se așteaptă ca securitatea din Strâmtoarea Ormuz să fie un subiect de discuție major.
Diplomații mizează pe relația bună a lui Trump cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan și pe "o ofensivă de șarm" din partea lui Mark Rutte pentru a menține o atmosferă constructivă. Cu toate acestea, având în vedere conflictele recente ale lui Trump cu alți lideri, precum Giorgia Meloni din Italia, există temeri că divergențele ar putea escalada.
În contextul tensiunilor cu Iranul, aliații europeni, conduși de Franța și Marea Britanie, au elaborat o posibilă misiune navală pentru a sprijini operațiunile din Strâmtoarea Hormuz și și-au repoziționat navele mai aproape de regiune. Cu toate acestea, europenii solicită claritate privind evoluția fragilului acord dintre SUA și Iran înainte de a-și trimite forțele navale.
Prioritățile României la summit și consolidarea flancului estic
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat la Ankara că România urmărește două obiective cheie: o distribuție echitabilă a resurselor pe flancul estic și achiziții comune între statele membre. Miruță a subliniat progresul României în domeniul apărării.
Față de alte summit-uri unde România avea capul plecat, România azi stă mult mai bine ca în trecut, pe investiții în apărare stăm bine (...) Anul trecut am avut 2,2 din PIB. Acum, ținta de a ajunge la 3% din PIB o vom atinge înainte de termen limită. Sunt fabrici care erau în paragină și azi primesc licență, linie de producție nouă.
— Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării
Radu Miruță la Ankara. FOTO: Facebook/Radu Miruță
Referitor la incidentele de la Galați și Constanța, în contextul războiului din Ucraina, Miruță a menționat că se discută despre o consolidare a prezenței NATO pe flancul estic, prin mutarea de capabilități aici. Discuțiile cu trei țări sunt avansate, iar ministrul român a transmis omologului său ucrainean importanța notificării României în astfel de situații.
Prezența lui Volodimir Zelenski și viitorul trupelor americane
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a sosit de asemenea marți la summit, având programate discuții esențiale cu liderii aliați privind sprijinul militar pentru Kiev.
Zelenski a sosit marți la summitul NATO de la Ankara. FOTO: captură video X/@ZelenskyyUa
Un alt subiect sensibil este viitorul prezenței militare americane în Europa. Pentagonul a demarat recent o analiză de șase luni privind desfășurarea trupelor pe continent, evaluând progresele europene în consolidarea apărării și accesul armatei americane la bazele și spațiul aerian al aliaților. Mai multe capitale europene așteaptă clarificări privind eventualele reduceri de efective americane, în urma sugestiilor repetate ale lui Donald Trump că Europa ar trebui să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate.
Summitul include și un forum dedicat industriei de apărare, unde reprezentanți guvernamentali, NATO și companii majore discută despre creșterea producției de armament și dezvoltarea de noi tehnologii militare, considerate vitale în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor din Orientul Mijlociu. Participarea liderilor din Japonia, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelandă și state din Golf reflectă o extindere a cooperării NATO cu partenerii din regiunea Indo-Pacific.
Explorează subiectele:
