NATO renunță la vechea poliție aeriană pentru un scut total „la 360 de grade”
Avione F-16 în misiune Foto: Pixabay
Noua doctrină militară înlocuiește un model instituit încă din anii 1960, în timpul Războiului Rece, axat pe menținerea avioanelor de luptă în serviciu de alertă continuă (Quick Reaction Alert – QRA), gata să decoleze în câteva minute pentru interceptarea țintelor aeriene pilotate. Conform unui oficial din cadrul Alianței, citat de Business Insider sub acoperirea anonimatului, NATO își restructurează apărarea antiaeriană și antirachetă pentru a face față simultan dronelor, aparatelor de zbor convenționale, precum și rachetelor balistice și de croazieră.
Această strategie „la 360 de grade” conectează mai multe paliere de securitate sub comandament comun: patrulele de avioane de vânătoare, bateriile antiaeriene cu lansare de la sol, senzori de monitorizare de ultimă generație puși la dispoziție de aliați, dar și mijloace specifice de neutralizare a dronelor, precum elicoptere și echipe mobile terestre de tragere.
Răspuns la breșele repetate de securitate de pe flancul estic
Modificarea de abordare a fost declanșată în urmă cu circa un an, în momentul în care aproape douăzeci de drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei, marcând cea mai serioasă extindere a efectelor războiului ruso-ucrainean peste frontierele NATO. Drept urmare, Alianța a lansat operațiunea „Eastern Sentry” (Santinela estică), consolidând prezența militară la granițele cu Rusia și Belarus prin trimiterea de nave de luptă, aeronave suplimentare și echipamente antidronă.
Operațiunea Eastern Sentry a funcționat ca o fază-pilot pentru arhitectura actuală de apărare, iar țările membre alocă în prezent resursele tehnice pentru a o operaționaliza complet. Necesitatea acestei transformări a fost reconfirmată de incidentele repetate din acest an, când incursiuni ale aparatelor fără pilot au fost semnalate în Finlanda, statele baltice și România. Recent, avioane ale forțelor aliate au intervenit deasupra Lituaniei pentru a distruge o dronă care pătrunsese cel mai probabil dinspre Belarus.
Potrivit responsabililor din Europa, marea majoritate a acestor intruziuni a fost realizată cu aparate rusești. În unele cazuri, aparate fără pilot ucrainene au pătruns în teritoriul aliat după ce sistemele de bruiaj electronic rusesc le-au afectat navigația și le-au deviat de la traseu.
Avertismentele liderilor occidentali: riscuri directe pentru securitatea Alianței
Comportamentul Moscovei a fost sancționat public de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a atras atenția, la începutul acestei luni, că acțiunile Rusiei devin din ce în ce mai iresponsabile. Rutte a evidențiat că frecvența sporită cu care dronele și rachetele traversează spațiul flancului estic pe fondul agresiunii din Ucraina amplifică semnificativ riscul de securitate.
Oficialul a mai subliniat că NATO monitorizează totodată acțiuni ostile asimetrice orientate împotriva infrastructurii aliate, constând în sabotaje și operațiuni hibride puse pe seama Moscovei, acuzații respinse constant de Kremlin.
În acest context tensionat, crește presiunea pentru adoptarea unei linii mai ofensive. Într-o analiză din 13 septembrie, experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) au arătat că Alianța ar trebui să își reanalizeze actualele reguli de angajare și să renunțe la restricția de a intercepta amenințările doar după ce acestea părăsesc spațiul aerian al Ucrainei.
Explorează subiectele:
