NATO trimite echipamente militare în Marea Neagră după noile atacuri cu drone rusești
O navă turcească încărcată cu cereale a fost lovită de o dronă în Marea Neagră, la începutul lunii. Foto: MAI
Ambasadorii statelor aliate au analizat deteriorarea climatului de securitate regională în cadrul unei ședințe a Consiliului Nord-Atlantic. Informația a fost confirmată de purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, potrivit publicației The Guardian .
Conform declarațiilor oficialului, pachetul de sprijin militar include trimiterea de radare, drone, avioane destinate patrulării maritime, precum și experți în domeniul informațiilor. „NATO își va consolida prezența în regiune prin trimiterea unor capacități suplimentare, inclusiv pentru supraveghere, recunoaștere și investigații criminalistice”, a precizat Allison Hart.
În paralel cu aceste măsuri, Franța a trimis deja în România o aeronavă de recunoaștere maritimă pe data de 18 octombrie. La rândul său, Bulgaria, confruntată cu riscuri similare de securitate, a cerut Alianței dislocarea unor sisteme anti-dronă și a unor avioane de vânătoare.
Solicitările președintelui Nicușor Dan și intervenția avioanelor F-16
Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, menită să stabilească pași concreți pentru securizarea zonei, a avut loc după discuțiile purtate săptămâna trecută la Bruxelles de președintele Nicușor Dan cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu șeful guvernului bulgar, Rumen Radev.
Șeful statului român a subliniat pe Facebook că noile măsuri sunt vitale pentru menținerea navigației deschise și sigure în Marea Neagră, protejarea infrastructurii critice, a comerțului global și a vieților omenești. „România a transmis mesajul direct că așteptăm un sprijin mai puternic prin capacități suplimentare de combatere a dronelor, de supraveghere, recunoaștere și expertiză, precum și o postură NATO adaptată și consolidată în regiune”, a punctat președintele.
Nicușor Dan a adus în discuție și episodul din 17 octombrie, când două drone care au violat spațiul aerian național, zburând deasupra apelor teritoriale din zona Sulina, au fost doborâte de două avioane F-16 aparținând Forțelor Aeriene Române. „Ambele au fost neutralizate în câteva minute de la pătrunderea în spațiul nostru aerian. Îi felicit pe piloții noștri pentru profesionalismul și viteza lor de reacție”, a declarat acesta.
Evidențiind rolul strategic pe care Marea Neagră îl joacă pentru statele riverane, securitatea continentului european și rutele comerciale, președintele a dat asigurări că solidaritatea aliată rămâne intactă. „Răspunsul României va rămâne ferm, ne vom apăra spațiul aerian și apele teritoriale în orice moment, alături de aliați”, a afirmat Nicușor Dan, adăugând la finalul mesajului său că „angajamentul de a apăra fiecare teritoriu aliat, inclusiv apele și spațiul nostru aerian, este împărtășit de întreaga Alianță”.
Creștere alarmantă a incidentelor aeriene și maritime în 2026
Statisticile oficiale arată o escaladare semnificativă a pericolelor la granițele României și Bulgariei, atât în apele teritoriale, cât și în zonele economice exclusive. Potrivit datelor furnizate de ministrul Apărării, Radu Miruță, pe parcursul anului 2026 au fost contabilizate 35 de încălcări ale spațiului aerian de către drone, o creștere bruscă față de cele doar 9 cazuri din 2025. Mai mult, dacă anul trecut nu a fost doborât niciun aparat, în 2026 militarii români au distrus șase astfel de ținte.
Chiar în cursul weekendului trecut, avioanele de luptă au fost ridicate de la sol după ce radarele au detectat drone deasupra teritoriului românesc. Ministrul Radu Miruță a explicat că aparatele se deplasau cu o viteză de circa 450 de kilometri pe oră, existând indicii că ar fi modele rusești de tip Geran-4.
Nici traficul naval nu a fost ocolit de incidente grave, ceea ce amplifică temerile că efectele războiului din Ucraina se extind tot mai mult spre statele NATO riverane. Doar în ziua de marți, cinci vase comerciale au fost lovite: trei în perimetrul portului ucrainean Reni și alte două în timp ce navigau către Odesa. De asemenea, săptămâna trecută, două tancuri petroliere destinate transportului de produse chimice au fost lovite de drone lângă litoralul românesc, în timp ce se aflau ancorate aproape de Canalul Sulina, o arteră esențială pentru exporturile din Ucraina.
Bilanțul ultimelor două săptămâni indică cel puțin alte cinci nave comerciale avariate în proximitatea coastelor românești și bulgărești. Deși majoritatea loviturilor s-au produs în afara apelor teritoriale ale membrilor NATO, atacurile s-au soldat cu moartea sau dispariția a 23 de marinari.
Impactul economic: explozia costurilor de asigurare
Această serie de lovituri afectează direct fluxurile de transport pentru petrol, cereale și alte bunuri care tranzitează Marea Neagră. Compania Ambrey, specializată în evaluarea riscurilor maritime, a semnalat o scumpire accentuată a polițelor de asigurare pentru vasele care operează în acest bazin, pe fondul amenințărilor constante.
Conform estimărilor prezentate de Tomas Alexa, analist în cadrul Ambrey, frecvența loviturilor a crescut începând cu luna iulie, forțele armate ale Rusiei fiind considerate responsabile pentru circa 80% dintre aceste incidente. Expertul a subliniat pericolul generat de tactica atacurilor în valuri, care combină dronele aeriene cu cele maritime, ambele capabile să poarte încărcături explozive mari. Aceste lovituri pot provoca scufundarea rapidă a vaselor de tonaj mai mic, utilizate cu precădere pe rețeaua de canale a Dunării.
„Deși atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră nu sunt o noutate, observăm o escaladare atât a numărului de incidente, cât și a ariei geografice în care au loc”, a concluzionat analistul Tomas Alexa.
Explorează subiectele:
