„Nemuritorii”: șefii încremeniți în funcții publice din instituții-cheie
Mugur Isărescu este simbolul personalității publice aflate la vârful unei instituții de decenii. Isărescu a fost la șefia Băncii Naționale a României din 1990, când prima dată a fost numit de Guvern. Apoi, din 1991 a fost votat pentru funcție în mod repetat de Parlament. Ultima dată Mugur Isărescu a fost votat de Parlament pentru șefia BNR în luna octombrie, anul trecut. Singura plecare de la BNR a fost la finalul anilor 90, pentru un an, între decembrie 1999 și decembrie 2000. La acea vreme a fost al treilea prim-ministru numit de Emil Constantinescu, pune a stinge crizele politice și economice din acea perioadă.
Conform ultimei declarații de avere, din 2024, pentru anul fiscal 2023 , Mugur Isărescu a încasat 1.081.187 de lei pentru funcția de guvernator al BNR (medie lunară de 90.000 de lei, sumă netă). Alți 30.612 de la Academia Română, unde e membru titular. De asemenea, în anul fiscal 2023 a încasat o pensie de 322.097 de lei.
Timp de aproape două decenii mână dreaptă a lui Mugur Isărescu la BNR a fost Florin Georgescu. Din 2004 până 2024 Florin Georgescu a fost prim-viceguvernator, iar din 2024 este pentru cinci ani viceguvernator. Singura perioadă în care Georgescu s-a suspendat din funcție pentru câteva luni a fost în 2012, când a fost numit vicepremier și ministru al Finanțelor. Spre deosebire de Isărescu, Florin Georgescu a făcut și politică partizană. Georgescu a fost pentru două mandate, 1996-2000 și 2000-2004, deputat din partea PDSR și PSD.
Ultima declarație de avere a lui Florin Georgescu, din 2024 pentru anul fiscal 2023, arată că a încasat într-un an 1.003.822 de lei de la BNR. De asemenea, a beneficiat și de două pensii. 243.935 de lei a încasat de la Casa Locală de Pensii a Sectoarelor 1, 2 și 5, în timp ce, de la Parlament, a încasat 86.510 lei, ca indemnizație de fost parlamentar pentru limită de vârstă. 2023 a fost anul în care, pentru mai multe luni, aceste venituri au fost eliminate, până când CCR a decis reintrarea lor în plată.
La fel ca Mugur Isărescu, Georgescu va rămâne în funcție cel puțin până în toamna anului 2029, când mandatul său expiră.
Peste un deceniu la șefia EximBank
Traian Halalai este la conducerea EximBank din noiembrie 2012. Este unul din cele mai bine plătite locuri de muncă din sistemul public din România. Ultimul mandat de patru ani încredințat lui Traian Halalai la șefia Eximbank a fost în noiembrie 2024. Așadar, va sta în fruntea acestei instituții până în 2028. Mai precis, va avea cel puțin 16 ani la cârma instituției.
Potrivit declarației de avere din 2024, cu veniturile încasate în anul anterior, în conturile lui Traian Halalai au intrat 1.426.347 de lei de la EximBank, pentru contractul de mandat. Alți 257.916 lei sunt pentru prezența sa în Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA), una dintre cele mai vânate poziții de la stat. Practic, media lunară netă a veniturilor lui Halalai a fost de peste 140.000 de lei.
Șefa de la Investiții, 12 ani la cârma instituției
Compania Națională de Investiții (CNI) este patronată de mai bine de un deceniu de aceeași persoană, Manuela Pătrășcoiu. Directoarea a reuşit să reziste în funcţie cât timp pe la guvernare s-au succedat nu mai puţin de nouă premieri, fiind în prezent la al zecelea. A fost adusă la şefia CNI pe vremea lui Liviu Dragnea, în 2013. Fostul preşedinte PSD era atunci era ministru al Dezvoltării în Guvernul Ponta. Anterior, în perioada 2002-2013, a fost director economic al instituției. Din 2013 nu a mai plecat de la cârma instituției, în legislație nefiind specificat un număr de ani pentru mandatul la șefia companiei.
CNI este o structură relevantă, mai ales din prisma sumelor de care dispune şi a relației pe care o are cu comunitățile locale. Motivul: pentru că este instituția care finanțează săli de sport, bazine de înot, așezăminte culturale, unități sanitare, blocuri pentru defavorizați și lista poate continua.
Manuela Pătrășcoiu a menționat în ultima sa declarație de avere, în 2024, venituri de 643.120 de lei din salariul încasat la CNI. Așadar, o medie lunară de 53.500 de lei (10.700 de euro). A mai primit și 43.200 de euro pentru „gestionare și administrare de proiecte externe”, tot pentru CNI.
Veteranul de la gaze
Ion Sterian, directorul general de la Transgaz, a ajuns pe o funcție de conducere la nivelul instituției în 2013, în timpul Guvernului Ponta. Inițial a fost președinte al Consiliului de Administrație, apoi administrator, director general interimat, iar în cele din urmă director general plin.
Primul mandat de director general a început în august 2017, iar ultima sa numire, pentru o perioada de patru ani, a fost anul acesta. Mandatul expiră în 2029.
Potrivit ultimei declarații de avere a lui Sterian, cea din iunie 2024, cu veniturile aferente anului 2023, arată că șeful Transgaz a primit de la această companie 1.906.451 de lei. Practic, media lunară a fost de 158.000 de lei. Pe lângă suma de la Transgaz, Sterian a mai încasat 36.079 de lei din arenda unui teren agricol din județul Brăila.
Ministrul OUG 13, la un pas de a fi șef pe viață
Florin Iordache a atins apogeul carierei când a fost numit ministru al Justiției în Guvernul Grindeanu. A rămas în funcție doar o lună și cinci zile. Suficient ca să promoveze celebra Ordonanță de Urgență 13, care prevedea o mare amnistiere.
În octombrie 2020, Parlamentul l-a votat pe Florin Iordache pentru funcția de președinte al Consiliului Legislativ, iar mandatul este nelimitat. Precedentul șef al Consiliului Legislativ, Dragoș Iliescu, a stat în funcție din 2003 până în 2020, anterior fiind președinte al unei secții din aceeași instituție.
Florin Iordache – președintele Consiliului Legislativ Prin urmare, Florin Iordache avea inițial toate premisele să rămână cât dorește în această funcție. Însă Coaliția PSD-PNL a bătut palma să schimbe legea de funcționare și organizare a Consiliului Legislativ, iar pentru șefiile de secții și pentru președintele instituției a introdus mandate clare și o limitare a acestora.
Modificarea a avut loc, după lungi tergiversări, în iulie 2024. Președintele în funcție, Florin Iordache, își începea atunci un nou mandat de cinci ani, la fel ca șefii de secții. Mandatul acestora poate fi reînnoit o singură dată. Așadar, Florin Iordache sigur va fi pe funcție până în 2029, iar dacă partidul decide să-l mențină în continuare, până în 2034.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
