Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a fost condamnat de un tribunal din Paris pentru conspirație criminală în legătură cu presupusa finanțare ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2007, cu fonduri provenite de la regimul fostului lider libian Muammar Gaddafi.

Nicolas Sarkozy, fostul președinte al Franței/FOTO:AFP

Decizia, pronunțată la finalul unui proces de trei luni, vine după ani de acuzații și anchete care au implicat personaje-cheie din fostul regim libian, intermediari franco-libanezi și oficiali francezi din cercul apropiat al fostului președinte. Sarkozy, în vârstă de 70 de ani, a fost însă achitat de celelalte capete de acuzare, printre care primirea de bunuri furate, deturnare de fonduri publice și corupție pasivă.

Pe tot parcursul procesului, Sarkozy a negat acuzațiile și le-a calificat drept motivate politic. El a susținut în repetate rânduri că nu a beneficiat de niciun sprijin financiar din partea regimului de la Tripoli.

Printre cei 11 co-inculpați s-au numărat foști miniștri și apropiați ai lui Sarkozy, dar și Ziad Takieddine, un om de afaceri franco-libanez în vârstă de 75 de ani, considerat martor-cheie în dosar. Takieddine a murit subit la Beirut, la începutul acestei săptămâni, în urma unui stop cardiac, potrivit avocatului său.

Takieddine declarase într-un interviu acordat în 2016 publicației de investigație Mediapart că a transportat personal valize cu până la 5 milioane de euro în numerar de la Tripoli la Ministerul de Interne francez, în perioada 2006–2007, când Sarkozy ocupa funcția de ministru. Ulterior, declarația a fost retrasă, apoi reafirmată, ceea ce a generat o anchetă paralelă pentru presupusă influențare a martorilor. În acest caz, atât Sarkozy, cât și soția sa, artista Carla Bruni, au fost puși sub acuzare preliminară pentru presiuni asupra unui martor — dosar aflat încă în fază de instrucție.

Ancheta principală a avut la bază acuzații conform cărora Sarkozy ar fi încheiat un pact ocult cu regimul lui Gaddafi, într-un context care implică foști spioni libieni, traficanți de arme și chiar persoane condamnate pentru terorism. Scandalul a izbucnit în 2011, când Gaddafi, înainte de a fi înlăturat și ucis în timpul revoltei din Libia, a susținut public că a finanțat campania prezidențială a lui Sarkozy. Autoritățile franceze au deschis ulterior o anchetă, sprijinită de elemente din serviciile de informații și declarații ale foștilor oficiali libieni.

După încheierea mandatului său prezidențial (2007–2012), Sarkozy s-a confruntat cu mai multe dosare penale. În februarie 2024, a devenit primul fost președinte francez obligat să poarte o brățară electronică, după ce a fost condamnat pentru trafic de influență și corupție într-un caz separat. Dispozitivul a fost îndepărtat după trei luni.

Deși imaginea sa publică a fost serios afectată, inclusiv prin retragerea Legiunii de Onoare — cea mai înaltă distincție a statului francez — Nicolas Sarkozy continuă să păstreze o anumită influență informală în culisele politicii franceze. El și soția sa s-au numărat, recent, printre invitații oficiali la redeschiderea Catedralei Notre-Dame din Paris.