Nicușor Dan caută majoritate/Guvernul temporar, o bombă cu ceas
România se confruntă cu un blocaj politic semnificativ după căderea executivului prin moțiune de cenzură în luna mai, iar eforturile președintelui Nicușor Dan de a contura o nouă majoritate parlamentară întâmpină dificultăți. Într-o analiză exclusivă, politologul Sergiu Mișcoiu atrage atenția că soluțiile discutate, precum un "guvern de armistițiu" sau unul tehnocrat, sunt prin natura lor fragile, predispuse la pierderea rapidă a sprijinului și riscă să prelungească starea de incertitudine.
Luni, 13 iulie, începând cu ora 9.00, președintele Nicușor Dan va relua runda de consultări cu principalii lideri politici, într-o nouă încercare de a găsi o majoritate parlamentară capabilă să susțină învestirea unui nou Guvern. La Palatul Cotroceni sunt așteptați Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale).
Nicușor Dan, alături de delegația PNL, la consultări. FOTO: Inquam Photos
România se află fără un guvern cu puteri depline de la începutul lunii mai, după ce Cabinetul Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură. Negocierile din ultimele săptămâni nu au condus la o formulă de guvernare stabilă, iar tentativele de desemnare a unui nou prim-ministru au eșuat. După retragerea lui Eugen Tomac, liberalul Adrian Veștea a fost propus, dar nu a reușit să obțină sprijinul parlamentar necesar pentru învestire.
La finalul Summitului NATO de la Ankara, președintele Nicușor Dan a recunoscut public că, la momentul actual, nu întrezărește o ieșire clară din criza politică. Potrivit șefului statului, liderii partidelor i-au prezentat diverse poziții și rezultate ale discuțiilor interne, însă fără a ajunge la un consens asupra unei viitoare majorități. În acest context, Nicușor Dan le va solicita liderilor politici să-și facă publice soluțiile pe care le consideră viabile pentru formarea unui guvern și asigurarea stabilității parlamentare.
Președintele a subliniat că numele vehiculate pentru funcția de prim-ministru, Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan, nu dispun de sprijinul necesar în Parlament. De asemenea, Nicușor Dan a reafirmat că nu va desemna un candidat despre care știe din start că nu poate strânge o majoritate, respingând ideea unor nominalizări cu scop pur de imagine. El a reiterat că responsabilitatea formării unei majorități aparține partidelor reprezentate în Legislativ, nu Președinției.
Înaintea consultărilor, Alexandru Muraru, vicepreședinte al PNL și liderul organizației Iași, i-a transmis un mesaj ferm președintelui, afirmând că liberalii nu ar trebui să devină "colacul de salvare" al PSD.
„Nu ne cereți să salvăm PSD. Pe români nu îi interesează viitorul PSD (s-a văzut asta din ultimele sondaje), și cu atât mai puțin pe noi. Românii nu au votat pentru ca Partidul Național Liberal să devină colacul de salvare al unui partid care a generat ani la rând instabilitate, blocaje și lipsă de încredere”, a declarat Muraru.
Președintele Nicușor Dan, între oferte de stânga și opțiuni de dreapta
Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, explică faptul că dificultățile președintelui Nicușor Dan în construirea unei majorități parlamentare sunt legate în mare măsură de percepția publică asupra orientărilor sale politice, deși, doctrinar, el aparține unui alt spectru politic decât cel cu care a fost asociat recent.
Încă de la începutul mandatului său, președintele Nicușor Dan a încercat să refacă vechea coaliție de guvernare și să găsească un element de coeziune care să permită funcționarea acesteia. Nu a reușit, iar faptul că a fost perceput ca fiind prea dispus să accepte ofertele Partidului Social Democrat și ale centrului său de influență și prea puțin dispus să se afle pe aceeași lungime de undă cu PNL și USR a generat neîncredere în ceea ce îl privește. Paradoxul este că Nicușor Dan aparține, prin felul său de a gândi și prin valorile pe care le promovează, zonei dreptei liberale și reformiste. Din punct de vedere doctrinar este mai apropiat de USR, de REPER și de alte formațiuni similare, precum și de Partidul Național Liberal, alături de care a guvernat Bucureștiul.
– Sergiu Mișcoiu
Fragilitatea unui „guvern de armistițiu”
Una dintre formulele tot mai des invocate este cea a unui „guvern de armistițiu”, sintagmă folosită inclusiv de liderul PNL, Ilie Bolojan. Acest concept sugerează un executiv cu atribuții limitate, menit să gestioneze dosarele urgente ale statului și să prevină o nouă criză politică până la formarea unei majorități stabile. Sergiu Mișcoiu subliniază însă că o astfel de formulă este, prin definiție, fragilă.
Când Ilie Bolojan vorbește despre un «guvern de armistițiu», are în vedere un executiv cu un mandat limitat atât în timp, cât și în conținut. Un asemenea guvern ar avea ca obiective principale gestionarea obligațiilor asumate prin PNRR, implementarea programului SAFE și administrarea angajamentelor financiare ale României. Practic, ar trebui să ofere o perioadă de stabilitate temporară. Prin definiție însă, un guvern de armistițiu este unul provizoriu. El nu dispune de o majoritate parlamentară solidă și se bazează tocmai pe ideea unui armistițiu între adversari politici. Or, orice armistițiu presupune și posibilitatea reluării ostilităților. Din acest motiv, este doar o chestiune de timp până când un astfel de guvern ar putea fi vulnerabil în fața unei moțiuni de cenzură.
– Sergiu Mișcoiu
Pe lângă ideea unui guvern de armistițiu, se discută și posibilitatea numirii unui premier tehnocrat, sprijinit informal de partidele fostei coaliții. Potrivit profesorului, o astfel de soluție ar putea funcționa la nivel guvernamental, cu condiția ca partidele politice să-și mențină colaborarea și după învestire.
„Înțelegerea mea este că un asemenea executiv ar urma să fie condus de un tehnocrat și să fie alcătuit din persoane susținute de partidele care au făcut parte din fosta coaliție de guvernare. Nu neapărat membri de partid, ci oameni agreați de formațiunile respective, într-o formulă de co-guvernare bazată mai degrabă pe o înțelegere informală decât pe un acord politic solid", a detaliat analistul.
Vulnerabilitatea unui guvern tehnocrat în fața Parlamentului
Dincolo de aparența unui consens la nivelul executivului, adevărata provocare ar apărea în Parlament. Sergiu Mișcoiu avertizează că acolo interesele politice ale partidelor ar prevala în fața susținerii unui guvern fără o majoritate clară, limitând semnificativ capacitatea unui premier tehnocrat de a promova proiecte esențiale.
Problema este că un asemenea guvern este foarte greu de imaginat în raport cu Parlamentul. În interiorul ședințelor de guvern este posibil să existe consens și disponibilitate pentru compromisuri, pentru că nimeni nu își dorește transformarea Guvernului într-un câmp de luptă. Însă în Parlament lucrurile funcționează diferit. Acolo opoziția critică în mod natural Guvernul, iar chiar și partidele care îl susțin tind să își urmărească propriile interese politice. În lipsa unei discipline parlamentare impuse de o majoritate solidă și de lideri politici credibili, capacitatea unui premier tehnocrat de a convinge Parlamentul să adopte măsuri importante ar fi extrem de redusă. Din acest punct de vedere, un asemenea executiv ar fi chiar mai vulnerabil decât variantele politice discutate anterior.
– Sergiu Mișcoiu
Profesorul subliniază că, în condițiile în care România este condusă de un guvern interimar, iar instituțiile statului continuă să funcționeze, o grabă excesivă în instalarea unui nou executiv nu este neapărat justificată.
„Rotativa unor guverne minoritare poate reprezenta o soluție pentru deblocarea negocierilor și pentru formarea unui nou executiv, însă întrebarea este dacă o asemenea soluție este cu adevărat necesară. În prezent avem un guvern interimar care gestionează afacerile curente ale statului. Este adevărat că nu poate adopta ordonanțe de urgență, însă, de la instalarea acestuia, România nu s-a blocat, nu s-a prăbușit economic și nici instituțional. Acest lucru demonstrează că există o societate, o economie și o administrație care funcționează inclusiv în absența unui guvern cu puteri depline", a evidențiat analistul.
România are nevoie de stabilitate, nu de o nouă criză de guvernare
În concluzie, Sergiu Mișcoiu consideră că formarea unui nou executiv în grabă, fără o majoritate parlamentară stabilă, ar putea genera mai multă instabilitate decât situația actuală. O formulă majoritară rămâne, în opinia sa, singura capabilă să ofere predictibilitate și să susțină reforme consistente pe termen lung.
De aceea cred că merită pusă întrebarea dacă nu este preferabil să continuăm, pentru o perioadă limitată, cu un executiv interimar care administrează lucrurile curente, decât să intrăm într-un nou război politic pentru formarea unui guvern minoritar. Un asemenea proces ar însemna negocieri dificile, programe politice controversate, incertitudine pentru investitori și tensiuni sociale, iar rezultatul ar putea fi fie un guvern slab și incoerent, fie unul răsturnat la prima moțiune de cenzură. Poate că soluția cea mai sănătoasă este să așteptăm până când va exista posibilitatea formării unui guvern majoritar, sprijinit de o majoritate parlamentară reală, așa cum a fost gândit inițial. Abia atunci pot fi făcute schimbări consistente și stabile. România nu își permite o succesiune rapidă de guverne care să împingă țara într-o stare permanentă de impredictibilitate politică.
– Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
Explorează subiectele:
