Nicușor Dan reia consultările: PSD cere demisia lui Bolojan, USR propune anticipate
Nicușor Dan a reluat luni, de la ora 09:00, consultările la Palatul Cotroceni cu reprezentanții partidelor din fosta coaliție de guvernare. Scopul este găsirea unei soluții care să pună capăt crizei politice și să asigure o majoritate parlamentară pentru învestirea unui nou Executiv.
Nicușor Dan a convocat liderii politici la consultări. FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea
La Palatul Cotroceni au fost invitați președintele PSD, Sorin Grindeanu, liderul PNL, Ilie Bolojan, președintele USR, Dominic Fritz, liderul UDMR, Kelemen Hunor, și liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian.
PSD cere demisia premierului interimar Ilie Bolojan
Înaintea consultărilor, deputatul PSD Mihai Fifor i-a solicitat public premierului demis Ilie Bolojan să renunțe la funcție, acuzându-l că a prelungit criza politică și a afectat stabilitatea economică și socială a României. Fifor a transmis printr-un mesaj pe Facebook că „Astăzi este momentul adevărului. Astăzi se joacă repriza decisivă din meciul Bolojan împotriva românilor”.
Potrivit deputatului PSD, discuțiile de la Cotroceni vor clarifica cine este interesat de o soluție politică și cine urmărește doar propriile interese. „Astăzi se va vedea cine dorește cu adevărat să scoată România din criză și cine preferă să o țină captivă pentru propriile ambiții politice”, a mai adăugat Fifor, susținând că Bolojan are două opțiuni: să permită instalarea unui guvern legitim sau să continue să conducă un Executiv fără puteri depline.
„Ilie Bolojan are ocazia să facă singurul lucru bun pe care l-a făcut vreodată pentru România: să plece”, a scris deputatul PSD, numindu-l pe premierul demis „premierul kamikaze”. Acesta a mai afirmat că un nou guvern ar putea începe „reconstrucția unei țări aduse în pragul colapsului”.
USR critică PSD și AUR și propune alegeri anticipate
De cealaltă parte, președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat la criticile venite de la partidele rivale, acuzând PSD și AUR că încearcă să blocheze schimbarea în România de teama pierderii privilegiilor. Liderul USR a menționat declarațiile unui lider al unui partid suveranist, care a descris USR drept „o boală” și „un virus”, dar și afirmațiile secretarului general al PSD privind o posibilă ieșire a USR de la guvernare.
„USR nu e partid, zice un lider al unui partid zis suveranist, ci e boală, un virus”, a scris Dominic Fritz, sugerând că aceste reacții sunt generate de faptul că partidul său reprezintă o alternativă la modul tradițional de administrare a statului.
„Ura PSD-AUR față de USR este, în realitate, frică de ceea ce USR reprezintă: o Românie dreaptă și funcțională pentru milioanele de români care muncesc cinstit în această țară, fără pile și fără privilegii”, a declarat liderul USR.
Fritz a evidențiat și realizările miniștrilor USR în diverse domenii, precum protecția pădurilor, investițiile în infrastructura critică, curățenia în companiile de stat, digitalizarea serviciilor publice, întărirea apărării și reprezentarea României pe plan internațional. El a acuzat PSD și AUR că încearcă să propage ideea că „toți sunt la fel” pentru a menține sistemul politic actual:
„Rezultatele USR sunt amenințarea cea mai mare pentru cei care sunt disperați să nu se schimbe nimic, cei care au construit PSD și AUR ca paravan pentru propria lăcomie. Au nevoie ca de aer ca lumea să creadă că toți sunt la fel”, a mai transmis Dominic Fritz. În finalul mesajului său, liderul USR a sugerat organizarea unor alegeri anticipate, în cazul în care partidele nu reușesc să formeze o majoritate guvernamentală:
Avem nevoie de un guvern curajos care livrează pentru români, nu unul care îi protejează pe privilegiați sub umbrela stabilității. Dacă nu este posibil să facem o majoritate pentru asta, poate e momentul să-i lăsăm pe români să decidă. Vedem atunci ce mai rămâne din aplauzele pesediștilor.
— Dominic Fritz
Scepticismul Președintelui și variantele de lucru
Președintele Nicușor Dan a recunoscut anterior, în timpul vizitei sale oficiale la Ankara, că va relua discuțiile, dar nu simte, în acest moment, că se „degajă o soluție” clară pentru ieșirea din impas. El a reiterat că nu va desemna un candidat la funcția de prim-ministru despre care ar ști că nu poate obține sprijinul necesar în Parlament. De asemenea, Nicușor Dan a menționat că variantele vehiculate până acum, precum Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan, nu par să întrunească suficiente voturi pentru învestire. Responsabilitatea formării unei majorități, a subliniat șeful statului, revine partidelor parlamentare.
În plus, Nicușor Dan și-a reafirmat poziția fermă de a nu accepta o majoritate parlamentară care să depindă de voturile partidului AUR, condiție reiterată și în rundele anterioare de consultări. Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării și Transporturilor, a declarat că România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline, acuzând PSD că îngreunează negocierile, în timp ce USR ar fi propus deja soluții.
Trei variante pentru depășirea crizei, aflate pe masă
Conform unor surse politice, pe masa discuțiilor se află trei variante principale, deși acestea sunt considerate „vechi” soluții. Prima opțiune ar fi un guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu pentru o perioadă de un an, urmat de o rotativă cu un guvern de dreapta. A doua variantă ar presupune un guvern politic condus de Alexandru Nazare, iar a treia, un cabinet tehnocrat, de asemenea sub conducerea lui Nazare. Președintele Nicușor Dan ar prefera cea de-a treia soluție, însă implementarea acesteia depinde în mare măsură de liderul PNL, Ilie Bolojan.
Avertismentul unui politolog
Într-o analiză, Sergiu Mișcoiu, profesor de Științe Politice la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a avertizat că un eventual cabinet de „armistițiu” este predestinat să-și piardă susținerea la prima dispută majoră între partide. Politologul a explicat că dificultățile președintelui Nicușor Dan în formarea unei majorități parlamentare sunt legate de percepția publică asupra opțiunilor sale politice, chiar dacă, doctrinar, acesta aparține unei familii politice diferite de cea cu care a fost asociat recent.
Explorează subiectele:
