„Niște șmecheri importă mai scump, apoi motorina trece prin intermediari” / De ce avem printre cele mai mari scumpiri la pompă din UE
În timp ce prețul motorinei a scăzut cu 5,8% la nivelul Uniunii Europene față de luna precedentă, România a înregistrat o creștere de 1,6%, devenind singurul stat membru în care acest combustibil s-a scumpit de la o lună la alta, scrie Adevărul .
De asemenea, țara noastră se numără printre statele cu cele mai mari scumpiri anuale. Prețurile sunt mai mari cu 30,4% față de anul 2025, plasându-ne pe locul patru în UE, după Bulgaria (33,9%), Luxemburg (32,2%) și Lituania (30,8%). La polul opus, Ungaria a raportat o creștere anuală de doar 3,5%, cea mai mică din întreaga Uniune.
În căutarea cauzelor acestui comportament atipic al pieței românești, expertul în energie Cosmin Păcuraru a atras atenția asupra mecanismului de plafonare a prețurilor și a modului în care acesta poate fi deturnat de intermediari.
El consideră că principalii vinovați sunt „băieții deștepți”, care profită de decontarea diferenței de către stat pentru a importa la prețuri umflate.
„Guvernul României a recurs la plafonare. Plafonarea ce înseamnă? Înseamnă că niște băieți cumpără de afară, nu contează prețurile, ori prelucrează în țară, ori cumpără direct motorina, iar statul decontează diferența. Să nu uităm că 50% din prețul motorină reprezintă taxele.
Prin urmare, când niște șmecheri importă mai scump, apoi motorina aia trece prin atâtea mâini de intermediar, se mai adaugă la final și taxele, atunci, da, ajungem să avem scumpiri mai mari. Ei se bazează pe faptul că statul oricum le dă banii.
Domnul Bolojan promitea să le pună bețe în roate acestor băieți deștepți. Îmi pare rău dacă o să supăr pe cineva, dar domnul Bolojan nu se pricepe la energie și nici nu știu cine îl sfătuiește. Iar problema nu este doar la Ministerul Energiei, ci mai ales la Ministerul de Finanțe”, a precizat expertul pentru „Adevărul”.
Eugenia Gusilov, fondatoare Romania Energy Center, unul dintre ce cele mai importante think tank-uri de energie de la noi din țară, susține că, deși putem bănui fenomenul speculei ca fiind vinovat de creșterea prețurilor, nu putem ști nimic concret fără ca instituțiile de control să își facă treaba.
„Specula este un fenomen care poate să apară oriunde și mai ales în statele unde legea e slabă sau aplicarea legii este slabă. Tu, ca stat, ar trebui să ai activități de control și echipe trimise de instituții, adică să existe misiuni de verificare. Fără ca ANAF-ul sau Ministerul Energiei să își facă treaba, noi putem doar bănui că este vorba și de speculă. Poate Consiliul Concurenței ar trebui să își facă datoria mai bine în această zonă”, a explicat Eugenia Gusilov, pentru „Adevărul”.
Mentenanța Petromidia și bătălia comercială dintre OMV-Petrom
Mai departe, experta în energie a explicat că țara noastră a prezentat și alte „mișcări atipice” în comparație cu piața europeană de energie, acestea fiind declanșate de coincidența întreruperii activității rafinăriei Petromidia chiar în perioada de vârf a crizei declanșate de blocarea Strâmtorii Ormuz.
„În piața românească asistăm și la alte mișcări atipice. De exemplu, am observat o perioadă în care motorina s-a ieftinit și a devenit mai ieftină decât benzina, după care prețurile s-au corectat și au revenit la normal.
Această evoluție se explică prin faptul că România este o piață puternic influențată de producția locală de produse rafinate, iar un jucător esențial este Rompetrolul, care deține rafinăria Petromidia. Printr-o investiție importantă în extinderea capacității și modernizare, această rafinărie a devenit, începând cu anul 2026, cea mai mare din România din punct de vedere al capacității de procesare, depășind chiar OMV Petrobrazi.
În luna martie, însă, Petromidia a intrat în mentenanță pentru aproximativ 20 de zile, exact în perioada în care a izbucnit conflictul din Orientul Mijlociu, iar lipsa sa de funcționare a afectat piața. După această întrerupere, în aprilie și mai ales în mai, rafinăria a funcționat la capacitate maximă și a direcționat două treimi din produsele rafinate pe piața internă”, a relatat experta în energie.
Potrivit acesteia, piața energiei din România este marcată de competiția acerbă între OMV-Petrom și Rompetrol.
„În prezent, asistăm la o bătălie comercială între competitori, în special între fostul lider al pieței, care oferea cele mai mici prețuri pentru consumatorii sensibili la costuri, și ceilalți jucători. Petrom, de exemplu, adoptă o strategie dual-brand: pe de o parte, benzinăriile cu un brand mai ieftin, destinate consumatorilor care caută prețuri reduse, iar pe de altă parte, benzinăriile OMV, care sunt poziționate ca un brand premium și au prețuri mai mari, cu 20, 30 sau chiar 40 de bani în plus față de benzina standard comercializată sub brandul Petrom”, a relatat Gusilov.
Modelul unguresc de ieftiniri la pompă
Ungaria a reușit să înregistreze cea mai mică creștere anuală a prețului motorinei din întreaga Uniune Europeană, de doar 3,5%. În comparație, România a înregistrat scumpiri de aproape 10 ori mai mari (30,4%).
Experta în energie își explică performanța Ungariei de a se situa pe primul loc în clasamentul celor mai mici scumpiri la combustibil față de anul trecut, ca fiind un rezultat al relației privilegiate pe care Budapesta și-a păstrat-o cu Moscova.
Astfel, în timp ce România se confruntă cu scumpiri provocate de o combinație de factori interni – între care specula, plafonarea defectuoasă și întreruperi de producție – Ungaria reușește să își protejeze consumatorii printr-o politică de preț controlat și printr-un acces mai ieftin la materie primă, cu suspiciuni că ar încălca sancțiunile aplicate Rusiei de către Uniunea Europeană.
„În ceea ce privește Ungaria, aceasta este țara în care prețul motorinei a crescut cel mai puțin între mai 2025 și mai 2026, datorită unei intervenții guvernamentale mai puternice, care subvenționează prețurile. De asemenea, Ungaria beneficiază de livrări de țiței din Federația Rusă, pe care îl rafinează în propriile rafinării, probabil la un preț mai avantajos, deși acest aspect nu este confirmat oficial, ci rămâne o suspiciune pe piață”, a conchis Eugenia Gusilov .
