De ani de zile, Capitala și localitățile din jur sunt acoperite noaptea de fum negru provenit din arderi ilegale. Locuitorii scriu pe rețele de socializare că dimineața aerul are un iz „dulce-amărui de plastic” sau de „usturoi atomic”, iar autoritățile ridică din umeri.

Mai exact, pe Reddit, oamenii povestesc că au depus zeci de reclamații fără rezultat , în timp ce Garda de Mediu și Poliția „se fac că plouă”, după cum susțin aceștia.

„Întâi verific senzorii înainte să deschid geamul”

Un utilizator spune că situația a devenit atât de gravă încât a ajuns să-și schimbe rutina de dimineață: „Am ajuns să verific mai întâi senzorii de calitate a aerului înainte să deschid geamul să aerisesc. Îmi aduc aminte de Berbeceanu la Garda de Mediu, mergea peste ei non-stop. Partea bună e că a demonstrat că dacă vrea, se poate. Partea rea e că a demonstrat că nu se vrea.”

Alt comentator este de părere că: „Trebuie să ieșim în stradă să facem presiune pe autorități, aerul este otravă pură… autoritățile mimează că fac treabă, dar nu fac decât să apere interesele mafiei gunoaielor.”

Un alt utilizator povestește că: „Se ard cabluri în Sintești, iar de la groapa de gunoi se arde la o stație de betoane peste drum. Dacă mergi de-a lungul Dâmboviței către Pallady și faci dreapta pe centură, imediat în stânga vezi stația. Am ieșit seara să mă plimb cu mașina și am făcut experiment o săptămână. Dacă ieși după 10-10:30 seara, băieții ard de rup. Cu recircularea pornită se simte putoarea în mașină.”

„Fumul se taie cu cuțitul pe stradă”

Altă mărturie confirmă același fenomen: „Poate face ministra mediului ceva reorganizare la Garda de Mediu… Dar mi-e că o să rămână teatru ieftin. Dacă te duci spre seară în Sintești, tai fumul cu cuțitul pe stradă. Noaptea, mașinile aduc mirosul ăsta de cancer în oraș.”

O parte dintre comentatori merg dincolo de corupția clasei politice și vorbesc despre societate: „Sistemul e susținut de majoritatea populației, tacit sau explicit. Acolo suntem. Cine mai crede că „fă reclamații” și „nu mai vota PSD” sunt soluții în România anului 2025 e naiv. Fugi de sistem sau te adaptezi. Rezistența e o luptă pierdută.” Un altul completează: „Problema nu o reprezintă politicienii, ci populația acestei țări. Politicienii sunt doar reprezentanți ai acestei societăți.”

Alt utilizator spune că a făcut „vreo 20” de reclamații, cu număr de înregistrare. Alții confirmă că au depus „cu sutele”, dar „se fac că plouă”. „Toți ăștia de la Garda de Mediu, Poliția Locală, pompieri, Protecția Mediului, plus direcțiile din primărie sunt degeaba. Se fac că plouă. Ei oare nu au copii? Nu respiră același aer?”, scrie cineva.

Între fumul descris cu iz „dulce-amărui de plastic” sau „sulf de groapă” și mirosul „chimic cu tentă de usturoi atomic”, oamenii se simt prizonieri într-un oraș care își intoxică propriii locuitori. Diagnosticul dat de oameni? Nu doar corupția clasei politice sufocă Bucureștiul, ci și complicitatea tăcută a unei societăți care a ajuns să se obișnuiască cu cancerul respirat în fiecare dimineață.

Faptul că starea mediului în București se degradează vizibil de la an la an este confirmat de cel mai recent raport „Starea Mediului în București”, realizat de Fundația Comunitară București prin Platforma de mediu pentru București.

Mai exact, raportul arată că traficul sufocă orașul și generează peste 60% din poluarea aerului, spațiile verzi continuă să dispară, infrastructura gri domină Capitala, iar schimbările climatice aduc riscuri tot mai mari.

„Capitala are nevoie urgentă de un mediu mai sănătos. Raportul pe care îl lansăm astăzi nu este doar o oglindă a realității pe care o simțim cu toții, ci mai ales un instrument care trebuie să devină reper. Printr-o strategie bazată pe date clare putem trece la acțiuni concrete pentru un viitor mai bun”, declara, de curând, Alina Kasprovschi, director executiv al Fundației Comunitare București.

Aer irespirabil și veri sufocante

Traficul intens, arderea deșeurilor și centralele industriale fac ca aerul Capitalei să atingă niveluri alarmante de poluare. Orașul are zilnic sute de mii de mașini, dintre care mai mult de jumătate au peste 10 ani vechime, iar peste o treime sunt diesel. Conform raportului, traficul rutier generează 60% din poluarea aerului.

Centralele termice adaugă la rândul lor un impact major: sunt responsabile pentru peste 75% din emisiile de dioxid de sulf și pentru cantități mari de oxizi de azot și dioxid de carbon. La toate acestea se adaugă fumul provenit din arderea ilegală a deșeurilor în comunele din jurul Bucureștiului, care aduce în aer particule periculoase.

În multe cartiere se înregistrează frecvent depășiri ale limitelor legale de poluanți. Un fenomen tot mai vizibil este ozonul la nivelul solului, care apare în zilele caniculare și favorizează smogul fotochimic: un tip de poluare deosebit de periculos pentru copii, vârstnici și bolnavii cronici.

Efectele se amplifică în contextul schimbărilor climatice. Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria Bucureștiului, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste normalul multianual.

Oraș cu prea mult asfalt și prea puțini copaci

Aproape 80% din suprafața Capitalei este acoperită de asfalt sau construcții, ceea ce sporește disconfortul termic. Raportul arată că din 1990 până astăzi Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spații verzi.

Doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case sunt la mai puțin de un kilometru de un parc. În plus, orașul are doar 0,88 arbori pe cap de locuitor, de trei ori sub recomandarea Uniunii Europene (trei arbori pentru fiecare locuitor). Mai grav, numărul arborilor propuși pentru tăiere în 2024 este aproape egal cu al celor plantați.

Chiar dacă rar menționată, biodiversitatea urbană rămâne vitală. Doar în 2024 au fost peste 60 de apeluri la 112 pentru apariția unor animale sălbatice precum șerpi, vulpi sau căpriori – semn că natura încă își face loc, dar fără o strategie de protecție.

Construcții haotice și mobilitate nesustenabilă

Între 2010 și 2023, în București s-au construit peste 268.000 de locuințe, multe pe terenuri ce fuseseră spații verzi sau industriale. În schimb, infrastructura de transport sustenabil a rămas în urmă.

Doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta, iar pistele sunt insuficiente. Vehiculele electrice reprezintă doar 1,25% din totalul înmatriculat, iar transportul public nu reușește să compenseze aglomerația. Raportul subliniază nevoia urgentă de a trece la soluții nepoluante.

Bucureștiul produce anual circa 564.000 de tone de deșeuri. Doar 42% dintre acestea sunt tratate, restul fiind depozitate. Colectarea selectivă este slab implementată, iar agricultura urbană lipsește aproape total. În consecință, Capitala rămâne dependentă de alimente aduse din afara orașului, iar economia circulară rămâne mai degrabă un concept decât o practică.