Noi tehnologii în energie: Ce efecte are asupra românilor lupta împotriva schimbărilor climatice
Deşi este genul de înfruntare care merită aproape toate sacrificiile, este foarte relevant să estimăm impactul pe care noile ţinte propuse de Uniunea Europeană privind energia regenerabilă, eficienţa energetică şi lupta împotriva schimbărilor climatice îl vor avea asupra românilor, susţine Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE) şi CEO Adrem, în cadrul proiectului "Noi tehnologii în energie", derulat de AGERPRES.
"În perioada care a trecut de la revoluţie, românii au beneficiat de un cost al energiei, atât electrice, cât şi termice, net inferior faţă de media UE şi chiar faţă de vecinii noştri de la vest. La concurs cu Bulgaria, preţurile energiei au fost printre cele mai scăzute, manifestând influenţă asupra industriei şi a coşului zilnic al consumatorilor casnici. Desigur că această informaţie poate fi înşelătoare atâta timp cât nu aducem în discuţie şi puterea de cumpărare a românului comparativ cu cea a celorlalţi cetăţeni ai UE. În acest caz, aflăm oarecum surprinzător că un român suportă acest cost mai greu decât o face un cetăţean german, ceea ce este foarte relevant", spune Bodea.
Jocul într-o comunitate economică precum cea creată de UE nu poate fi altul decât acela pentru deschidere, interconectare la toate nivelurile şi alinierea la un set comun de reguli. Un astfel de joc creează deopotrivă oportunităţi şi ameninţări, iar rolul fiecărui guvern este acela de a capitaliza oportunităţile şi de a găsi metode de a gestiona ameninţările, astfel încât viaţa cetăţenilor să fie mai bună. În acest context complicat, România a ales să-şi asume ţintele propuse, să alinieze reglementările şi să deschidă piaţa. O primă etapă a fost anul 2020 cu ale sale ţinte numite sugestiv 20/20/20, prilej cu care ţara noastră a reuşit să-şi arate capacitatea de a-şi atinge obiectivele asumate şi chiar să depăşească unele dintre acestea.
"Atât prin ţintele propuse de programul Green Deal, cât şi prin noua propunere Fit for 55, întreaga Uniune Europeană se încordează într-un efort concertat pentru a cuceri o poziţie de superioritate faţă de schimbările climatice. Desigur că întrebarea este: care va fi impactul asupra vieţii românilor generat de acest efort şi cum putem beneficia de această tranziţie spre o economie mai curată?", a arătat reprezentantul CRE.
În opinia sa, România are câteva avantaje importante, precum aşezarea geografică rezonabilă din punct de vedere climatic; un mix de resurse energetice extrem de variat şi bogat; o industrie slab energofagă, dar şi câteva dezavantaje majore, precum o piaţă a generării şi producerii de energie slab competitivă; o infrastructură energetică îmbătrânită şi slab informatizată; o guvernanţă discutabilă la nivelul marilor companii energetice; o economie slab profitabilă.
"Este deja evident faptul că preţul energiei din România se va alinia preţului de pe pieţele central-europene, iar acest lucru va crea un impact puternic asupra industriei, cu atât mai mult cu cât profitabilitatea acesteia este una dintre cele mai scăzute din UE. Mesajul evident către toţi consumatorii semnificativi este de a investi în soluţii de eficienţă energetică, inclusiv apelând la fondurile disponibile la nivel naţional sau la nivelul UE. Este o cursă a supravieţuirii care-i va avea la linia de finish doar pe cei ce privesc în viitor", a continuat specialistul.
Şi pentru consumatorii casnici sunt disponibile soluţii de finanţare pentru eficientizarea consumurilor energetice, cu precădere a consumului de energie termică. Noile taxe pe emisiile de CO2 vor necesita soluţii de încălzire mai prietenoase cu mediul. În plus, pentru ca sloganul acestei tranziţii este "nu lăsăm pe nimeni în urmă", aprobarea unei legislaţii eficiente pentru sprijinirea consumatorilor vulnerabili este esenţială.
Sectorul transporturilor va fi, de asemenea, impactat puternic de noile ţinte şi va trebui să devenim cu toţii mai responsabili în utilizarea autoturismelor. Inclusiv producţia de bunuri şi servicii va fi stimulată şi vom observa şi diversificare geografică a acesteia.
De asemenea, consideră el, este nevoie atât de asumare cât şi de claritate în abordarea acestei provocări epocale reprezentată de lupta pentru a corecta excesele unei perioade care s-a manifestat prin consumarea unui volum de resurse ne-aliniat cu capacitatea globului de a le regenera.
"Nu cred că va fi simplu şi cred că perioada de după 2030-40 va fi cea mai critică în ceea ce priveşte intensitatea acestei confruntări. Sfatul meu este, ca privind responsabili şi încrezători către viitor, să acţionăm imediat în mai multe direcţii: pentru a ne informa, pentru a aplica la fondurile disponibile pentru investiţii în eficienţa energetică, pentru a utiliza economic momentul prin investiţii în energie regenerabilă, pentru a ne redefini modul în care obişnuim să consumăm. România are motive să fie optimistă, însă trebuie să atace curajos problema guvernanţei la toate nivelurile şi să asigure un climat previzibil şi deschis oportunităţilor pentru economie, să alimenteze motoarele funcţionale şi să abandoneze ipocrizia adoptând pragmatismul. În acest mod va reuşi să transforme această mare provocare într-o oportunitate unică într-un secol", a susţinut preşedintele CRE. AGERPRES
