Noi tensiuni între Budapesta și Kiev după ce Putin a eliberat doi prizonieri de război cu dublă cetățenie, ucraineană și maghiară

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat miercuri eliberarea a doi cetățeni maghiari care fuseseră capturați în timp ce serveau în armata Ucrainei, motivând că a luat această decizie în urma discuțiilor pe care le-a avut cu ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto, relatează Kyiv Independent.

Știrea vine pe fondul tensiunilor dintre Ungaria și Ucraina privind livrările de energie, dar și alte divergențe legate de războiul în curs.

Vorbind pe 4 martie, Putin a confirmat că doi bărbați, despre care se spune că au cetățenie dublă, ucraineană și maghiară, vor putea părăsi Rusia împreună cu delegația ungară.

„Am decis să eliberez două persoane”, a declarat Putin. „La solicitarea prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban, îi puteți lua cu dumneavoastră direct în avionul care v-a adus aici. Aceștia sunt cetățeni cu dublă cetățenie, atât ucraineană, cât și maghiară.”

Anunțul a venit după o convorbire telefonică dintre Putin și Orban pe 3 martie și are loc în contextul unei dispute tot mai mari între Kiev și Budapesta privind suspendarea tranzitului de petrol rusesc prin Ucraina.

Ucraina condamnă gestul drept unul politic

Ministerul ucrainean de Externe al Ucrainei a reacționat dur la această știre, convocând însărcinatul cu afaceri al Ungariei și acuzând Moscova și Budapesta că exploatează politic problema sensibilă a prizonierilor de război.

Într-o declarație publicată pe 4 martie, ministerul a descris acțiunea drept o „campanie cinică de PR”.

„Eforturile umanitare reale ale statelor care ajută sincer Ucraina să elibereze oameni din captivitate și să protejeze vieți nu sunt însoțite de astfel de acțiuni cinice de PR și politizare”, se arată în declarație. „Este important ca viața să aibă cea mai mare valoare.”

Kievul a solicitat informații suplimentare despre persoanele eliberate și acces la acestea după întoarcerea lor.

Autoritățile ucrainene au subliniat că readucerea prizonierilor din captivitatea rusă - recunoscută pentru condițiile dure, inclusiv tortură - rămâne o prioritate majoră.

„Partea ucraineană lucrează constant la acest lucru, pe toate platformele și cu toate părțile care pot contribui la eliberarea oamenilor noștri din captivitate”, a declarat ministerul. „În același timp, suntem nevoiți să constatăm că nu este pentru prima dată când Moscova și Budapesta manipulează subiectul sensibil al prizonierilor de război.”

Disputa energetică amplifică tensiunile

Eliberarea prizonierilor are loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre Ucraina și Ungaria, alimentată în mare parte de disputa privind livrările de energie.

În timpul întâlnirii, Szijjarto și Putin au discutat și tensiunile legate de conducta Drujba, care furnizează petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. Conducta este nefuncțională de la sfârșitul lunii ianuarie.

Kievul susține că întreruperea a fost cauzată de un atac rusesc asupra infrastructurii energetice din vestul Ucrainei. Budapesta și Bratislava afirmă însă că Ucraina ar fi oprit intenționat tranzitul de petrol.

Înaintea discuțiilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și-a exprimat sprijinul pentru cele două state, acuzând Ucraina de „șantaj”.

Ungaria și Slovacia sunt singurele state membre ale Uniunii Europene fără ieșire la mare care primeau în continuare petrol rusesc prin secțiunea sudică a conductei Drujba înainte de oprirea livrărilor. Ruta asigură aproximativ 86–92% din importurile de petrol ale Ungariei și aproape întregul necesar al Slovaciei.

Relațiile Ungariei cu Rusia și tensiunile din UE

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, guvernul condus de Viktor Orban a menținut legături energetice strânse cu Moscova. Budapesta a blocat sau a întârziat în mod repetat sancțiunile UE împotriva Rusiei și a criticat sprijinul financiar sau militar acordat Ucrainei.

Ca reacție la întreruperea livrărilor, Ungaria și Slovacia au cerut o inspecție comună cu Uniunea Europeană a infrastructurii avariate, solicitare la care Kievul nu a răspuns public până acum.

Între timp, Budapesta și Bratislava au suspendat livrările de motorină către Ucraina și au blocat al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei. De asemenea, Orban blochează aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aproximativ 106 miliarde de dolari) pentru Ucraina, considerat esențial pentru susținerea financiară a țării în timpul războiului.

Factorul politic intern

Experții consideră că retorica tot mai dură a lui Orban față de Ucraina ar putea avea legătură și cu politica internă, în contextul alegerilor parlamentare programate pentru luna aprilie.

„Orban pune subiectul Ucrainei în centrul campaniei sale”, a declarat Peter Kreko, directorul think-tank-ului Political Capital din Budapesta.

Totuși, el a remarcat că majoritatea cetățenilor maghiari sunt preocupați de alte probleme precum costul vieții, prețurile ridicate, sistemul de sănătate și corupția.

„Orban folosește instrumente din ce în ce mai drastice pentru a crește interesul public pentru acest subiect”, a adăugat expertul.

Opoziția îl provoacă pe Orban

Peter Magyar, liderul partidului de opoziție Tisza, a criticat modul în care guvernul gestionează situația și a propus să inspecteze personal conducta Drujba împreună cu premierul.

„Dacă are informații credibile despre o amenințare reală, ar trebui să înceteze să răspândească panică și incitare”, a scris Magyar pe platforma X, cerând ca situația să fie discutată și cu partenerii NATO.

Partidul Tisza a condamnat agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și a semnalat că ar și-ar propune să reducă dependența energetică a Ungariei de Rusia. Totuși, formațiunea se opune furnizării de arme ungare către Ucraina și nu susține accelerarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.