Două poduri noi au fost construite în ultimii ani peste Dunăre, iar câteva orașe din România au beneficiat și ele de astfel de proiecte, spectaculoase, dar costisitoare pentru bugetele locale. În următoarele luni trei poduri noi vor fi inaugurate.

Podul de la Calafat. Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL

Majoritatea orașelor din România s-au dezvoltat în jurul unor râuri, iar podurile au devenit o necesitate și o emblemă a centrelor urbane. Cele mai vechi poduri ale orașelor din România datează de două secole, iar unele dintre ele sunt considerate monumente istorice.

În ultimele decenii, puține localități din România au derulat investiții ample în realizarea unor noi poduri, dar proiecte finalizate în ultimii ani impresionează prin înfățișarea lor.

Cel mai lung pod construit în ultimii ani

Localnicii din Brăila se pot mândri cu unul dintre cele mai spectaculoase poduri construite în România. Inaugurat în 2023, noul pod peste Dunăre are o lungime completă de doi kilometri și leagă municipiul de satul învecinat Smârdan (județul Tulcea).

Podul de la Brăila. Foto CNAIR

Podul cuprinde o deschidere centrală de 1.120 de metri, două deschideri laterale de 490 de metri și 365 de metri și o lățime de peste 30 de metri. Este un pod suspendat care cuprinde un cablu principal și tiranți verticali ce fac legătura între acesta și tablier, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren și sunt amplasate în afara digurilor Dunării. Cei patru piloni ai podului au fost dotați cu lifturi și scări de acces pentru mentenanță.

Podul peste Dunăre. Foto: CNAIR.

Investiția în noul pod peste Dunăre, în viaducte și în drumurile de legătură s-a ridicat la aproape două miliarde de lei, fără TVA. Contractul a fost semnat în 2018 între Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și Asociarea Webuild – IHI Infrastructure Systems, iar lucrările au fost finalizate în vara anului 2023.

„Aproximativ 81.000 de kilometri de fir de oțel, îndeajuns cât să înconjoare planeta de două ori, sunt împletite și formează 16 toroane care alcătuiesc două cabluri cu o lungime de doi kilometri fiecare. Greutatea totală a celor două cabluri este de peste 6.700 de tone. Garanția oferită de constructorul japonez al cablurilor, IHI Infrastructure Systems Co., este de 120 de ani”, informa CNAIR.

În 2023 a fost deschisă circulația pe pod, iar în 2025 au fost deschise traficului și drumurile de legătură ale acestuia: segmentul de 19 kilometri Brăila – Jijila, dintre podul suspendat peste Dunăre și județul Tulcea, precum și pasajul CF Brăila – Galați, cu o lungime de 220 de metri.

Podul de la Brăila, numit și „Golden Gate” al României, este ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră și conectează regiunile istorice Muntenia, Dobrogea și Moldova.

Podul Transilvania, construit la Satu Mare

În 2025, la Satu Mare a fost inaugurat cel mai spectaculos pod construit în ultimii ani în nord-vestul României. Podul hobanat ridicat peste râul Someș a fost finalizat după patru ani de lucrări. Are o deschidere principală de 195 de metri, o lungime totală de 395 de metri, o lățime de 25 de metri și o înălțime de 73 de metri.

Autoritățile locale din Satu Mare l-au numit „Podul Transilvania – Erdély híd”, o denumire bilingvă despre care primarul Gabor Kereskényi afirma că va consolida identitatea locală și va reflecta patrimoniul istoric și multicultural al municipiului.

„O denumire emblematică poate contribui la creșterea vizibilității orașului și la atragerea turiștilor interesați de cultura și istoria Transilvaniei”, a declarat primarul.

Podul peste Someș a fost cel mai important proiect de infrastructură realizat în municipiu în ultimele trei decenii. A costat 200 de milioane de lei și a fost finanțat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Podul peste Someș. Foto: Primăria Satu Mare

Structura este susținută de doi piloni, prin intermediul a 56 de hobane din oțel special, dispuse simetric, în sistem semiharpă. Ansamblul hobanat are o greutate de 216 tone, iar cablurile pot susține o sarcină totală de 12.000 de tone. Podul rutier are patru benzi de circulație (două pe fiecare sens), două trotuare prevăzute cu parapet pietonal și o pistă pentru bicicliști.

Pentru accesul pietonal de pe diguri au fost construite patru scări (câte două pe fiecare parte), iar pentru siguranța circulației au fost montați parapeți metalici pe rampe, viaducte, scări și pe podul propriu-zis.

Podul Transilvania – Erdély híd, amplasat pe strada Ștrandului, este al treilea pod peste Someș construit în municipiul Satu Mare.

Podul Noua Europă din Calafat

Calafat, un oraș cu mai puțin de 14.000 de locuitori din sudul României, a beneficiat de una dintre cele mai importante investiții în infrastructură derulate în România ultimelor decenii. Peste 225 de milioane de euro au fost investiți în podul „Noua Europă”, construit peste Dunăre pentru a conecta, rutier și feroviar, orașele Calafat și Vidin.

Podul, cu o lungime de peste doi kilometri, a fost inaugurat în vara anului 2013, după aproape șase ani de la începerea construcției, și a devenit între timp una dintre cele mai importante legături dintre România și Bulgaria, dar și între Uniunea Europeană și Peninsula Balcanică.

„Podul Vidin–Calafat, cunoscut și sub denumirea de Noua Europă, este al doilea pod peste fluviul Dunărea între Bulgaria și România și a fost construit cu finanțare comună din partea Comisiei Europene, Băncii Europene de Investiții, Agenției Franceze de Dezvoltare și KfW”, arată administratorii podului.

Imaginea 1/10: Podul peste Dunăre Vidin Calafat Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (3) JPG

În cei 12 ani de la inaugurare, a fost traversat de peste 11 milioane de vehicule. Podul peste Dunăre a reprezentat cea mai importantă investiție din istoria recentă a orașului Calafat, aflat într-un declin economic accentuat după dezafectarea vechilor fabrici de după 1990. Proiectul a generat aproape 1.000 de locuri de muncă în Calafat și Vidin, potrivit constructorilor, și urma să atragă alte investiții de zeci de milioane de euro în infrastructura locală din Calafat și în portul orașului de pe malul drept al Dunării.

Din 2025, odată cu aderarea României la Spațiul Schengen, importanța podului Calafat–Vidin a crescut considerabil. Au dispărut coloanele de camioane care porneau din vama Calafat și se întindeau pe kilometri întregi, până în satele din apropiere, spre Drobeta-Turnu Severin și Craiova. Podul a devenit, de asemenea, cea mai accesibilă rută de transport între statele Europei de Vest și sud-estul Europei, iar orașele Vidin și Calafat au devenit puncte de reper pe Coridorul IV pan-european de transport.

Lipsa autostrăzilor de pe ambele maluri ale Dunării și infrastructura feroviară slabă a zonei au limitat însă impactul economic al investiției.

Trei poduri noi, pregătite pentru deschidere

Trei poduri aflate în stadiu avansat al lucrărilor vor concura cele mai spectaculoase astfel de construcții realizate în România în ultimii ani.

În vestul țării, în luna decembrie 2025 este așteptată inaugurarea podului peste Mureș, construit la Arad. Aproape 200 de milioane de lei au fost investiți de municipalitate în acest pod, care va conecta cartierele de pe cele două maluri ale Mureșului. Podul hobanat are 295 de metri lungime, 23,5 metri lățime și este dotat cu piste pentru biciclete și iluminat decorativ cu LED-uri.

Podul de la Arad. Foto: primăria Arad

Investiția trebuia inaugurată în vara anului 2025, însă, din cauza unor probleme tehnice, podul nu a mai fost recepționat, fiind necesare lucrări de remediere. Hobanele au fost retensionate, iar în prezent se lucrează la trotuare și la parapete.

În nord-vestul României, tot în decembrie este așteptată finalizarea podului peste râul Tisa, între România și Ucraina. Proiectul, finanțat din fonduri europene, a vizat construcția a 1,2 kilometri de drum, a unui punct de frontieră și a două poduri paralele (câte unul pentru fiecare sens), cu o distanță de trei metri între ele și o lungime totală de 268 de metri.

Investiția, estimată la aproape 220 de milioane de lei, a fost contractată de Consiliul Județean Maramureș, în urma unui parteneriat cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Imaginea 1/3: Podul peste Tisa Foto Ionel Scrioșteanu 1 jpg

În fază finală de execuție se află și drumul expres DEx6 Brăila–Galați, cu o lungime de 10,76 kilometri, o investiție de aproape 450 de milioane de lei, fără TVA. Noua șosea va include un pod hobanat peste râul Siret, cu o lungime de 307 metri, construit la „granița” dintre cele două județe.

Lucrările au început în toamna anului 2021 și trebuiau finalizate în 2024. Termenul a fost însă prelungit pentru decembrie 2025, iar inaugurarea ar putea avea loc la începutul anului viitor. Segmentul care cuprinde podul hobanat, completat de pasaje cu o lungime de aproape doi kilometri, a fost cea mai dificilă parte a construcției și nu este încă finalizat.

În 2026 este așteptată inaugurarea „Podului de Flori”, peste Prut, de la Ungheni, construit la granița dintre România și Republica Moldova. Podul, cu o lungime de 261 de metri, a intrat în șantier în primăvara anului 2025, fiind parte a Autostrăzii Unirii A8, un segment transfrontalier care va lega Iași de raionul Ungheni. Investiția se ridică la peste 150 de milioane de lei.