Un nou cutremur - cu magnitudinea 4,3 - s-a produs joi în județul Gorj, la o adâncime de doar 8,7 kilometri, conform Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP). Directorul INFP, Constantin Ionescu, a precizat că seismul este o replică a cutremurului de marți cu magnitudinea de 5,7, care a fost urmat de peste 400 de replici.

Seismul s-a înregistrat la ora 11.11. Inițial, INFP a anunțat că acesta a avut magnitudinea 4,4 și s-a produs la o adâncime de 15 kilometri.

Cutremurul s-a produs la 104 km nord-vest de Craiova, 107 km sud-vest de Sibiu, 139 km vest de Pitesti, 165 km sud-est de Timisoara, 184 km sud-est de Arad, 184 km sud de Cluj-Napoca, 201 km vest de Brasov, 214 km est de Belgrad, 218 km est de Zemun, 224 km nord-est de Nis.

Directorul INFP, Constantin Ionescu, a precizat că seismul de vineri este o replică a cutremurului de marți cu magnitudinea de 5,7.

• Cutremurul de 5,7 a fost urmat de peste 400 de replici, iar seismul de vineri este cea mai puternică replică a acestuia.
• Este o activitate seismică destul de intensă acolo, care probabil va continua”, a declarat la Digi 24 reprezentantul INFP.

Amintim că un cutremur de 5,7 grade s-a produs marți în județul Gorj. Seismul fusese urmat, până joi după-amiază, de peste 300 de replici, conform reprezentanților Institutului Național pentru Fizica Pământului.

Tot în județul Gorj, luni s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,2 grade - urmat de 16 replici - la o adâncime de doar 13,2 kilometri.

Conform reprezentanților INFP, cele două cutremure au fost resimțite pe o arie extinsă cuprinzând Oltenia, Banat, Hunedoara, partea de nord-est a Serbiei și de nord-vest a Bulgariei.

Sistemul de tip „dublet seismic” înregistrat zilele acestea reprezintă cea mai intensă activare a zonei de când există date despre această regiune, potrivit INFP.

Zona în care au avut loc aceste cutremure este cunoscută printr-o activitate seismică slab-moderată, cu evenimente cu magnitudine peste 5 foarte rare. Ultimul cutremur estimat cu magnitudinea de 5,2 s-a produs 1943, la adâncimea de 9,9 kilometri, spune INFP.

Alte cutremure mai semnificative produse în zonă au fost înregistrate în:

• 1912 – 4,5 grade, adâncime 10 km
• 1916 – 3,9 grade, adâncime 10 km
• 1962 – 4 grade, adâncime 16 km
• 1963 – 4,5 grade, adâncime 10 km.

Joi, INFP a anunțat că a trimis în zonă specialiști pentru montarea a trei stații seismice și 5 stații GPS, pentru analize în vederea cercetărilor privind procesul de desfășurare a cutremurelor și efectele produse de acestea:

• „Noile stații seismice pot înregistra cutremure de magnitudine de valoare mică și pe baza înregistrărilor se pot estima pagubele din zonă, iar stațiile GPS vor înregistra deformările crustale. Echipamentele s-au montat în localitățile Lelești, Runcu, Peștisani și Bâltișoara.
• Aceste stații seimice vin în completarea celor 5 stații deja existene în această zonă, la Gura Zlata, Lotru, Petroșani, Târgu Jiu, Herculane și Strehaia”.

„Pământul nu poate fi pus într-o formulă”

În urma cutremurelor din Gorj, reprezentanții INFP au avut mai multe ieșiri publice în care au subliniat că nu se pot face predicții ale cutremurelor.

• „Pământul nu poate fi pus într-o formulă. Nu putem să facem preziceri.
• Nu există nicio metodă de a face predicţii pentru cutremur, la nivel mondial, nu există o formulă.
• Aceste sisteme de forțe care apar în scoarța terestră au un caracter complex și haotic, nu evoluează într-un mod ușor de prezis. Este imposibil de spus ce se va întâmpla exact în viitor.
• Un olandez a început o „predicție” cu „sooner or later” (mai devreme sau mai târziu). Aceasta nu este o predicție. Astfel de „predicții” nu au cum să fie acceptate de comunitatea științifică.
• Asta e, suntem la cheremul naturii.
• Aparatele înregistrează mișcările în timpul producerii seismelor, nu le pot prevedea”, au afirmat specialiștii de la Institutul pentru Fizica Pământului.

Distribuie Distribuie Comentarii