Țările europene își refac strategiile spațiale într-un ritm accelerat, pe fondul competiției globale și al noilor riscuri tehnologice. Germania, Franța, Italia și Regatul Unit investesc miliarde în sateliți, apărare și infrastructuri de lansare.

În întreaga Europă, agențiile spațiale își extind strategiile pentru a combina știința cu securitatea. Țări precum Germania, Franța, Italia și Regatul Unit investesc în sateliți, apărare și capacități de lansare pentru a-și proteja activele, pentru a-și crește competitivitatea și pentru a răspunde amenințărilor emergente din orbită.

Accentul pus pe apărare vine pe fondul perturbărilor GPS, al noilor rachete kinetice și al dependenței de sisteme de lansare străine, factori care riscă să limiteze accesul Europei la spațiu.

Germania

Germania și-a prezentat prima strategie națională pentru viitorul spațiului, cu accent pe securitate. Noul plan, lansat în noiembrie, acoperă proiecte de zbor spațial, extinderea rețelelor de sateliți și colaborări internaționale, astfel încât țara să devină „mai capabilă de acțiune” în spațiu, potrivit unui comunicat guvernamental.

„Sistemele spațiale au devenit parte integrantă a vieților noastre… eșecul sau perturbarea lor ar avea consecințe grave pentru securitatea și viața noastră de zi cu zi”, a declarat ministrul apărării, Boris Pistorius.

Strategia prevede și 35 de miliarde de euro pentru investiții suplimentare în sectorul spațial „în anii următori”, pentru a proteja Germania de incidente precum perturbările GPS produse de Rusia în regiunea Mării Baltice.

Franța

Președintele Emmanuel Macron a anunțat în noiembrie că noua strategie spațială a Franței va combina cercetarea științifică și securitatea.

Planul francez are cinci obiective principale: acces competitiv la spațiu, dezvoltarea economiei spațiale, menținerea infrastructurii militare spațiale, investiții în cercetare și cooperare internațională. Printre obiective se află și modernizarea centrului spațial din Guyana Franceză, de unde lansatorul Ariane 6 va efectua zboruri comerciale.

Strategia include 4,2 miliarde de euro suplimentare pentru apărare spațială, ducând investiția totală la peste 10 miliarde de euro până în 2030. Macron a subliniat că planul răspunde competiției tot mai intense din spațiu, inclusiv dezvoltării de arme energetice și lasere.

Franța ar putea investi în sateliți de patrulare denumiți Orbit Guard și Toutatis, capabili să protejeze activele franceze din orbită. Planul va consolida și capacitățile militare de informații, avertizare timpurie și comunicații, dar și cercetarea în științele Pământului pentru a sprijini reziliența climatică.

Strategia se bazează pe Legea Programării Militare, care promite dezvoltarea de sisteme pentru detectarea acțiunilor agresive sau suspecte în spațiu. Franța a creat și Space Pact, o platformă pentru dialog între armată și industria spațială.

Italia

În octombrie, bugetul Italiei a alocat 109 milioane de euro pentru lansarea unui plan de apărare spațială. Planul, încă în dezvoltare, va fi „multidomeniu” și va ajuta Italia să răspundă unor posibile amenințări din următoarele două decenii. Acesta va identifica capabilități pe termen scurt și va acoperi lacune operaționale.

Guvernul a alocat încă 131 de milioane de euro pentru supravegherea spațiului: monitorizarea obiectelor spațiale pentru a proteja activele naționale, a urmări deșeurile spațiale și a menține un „acces sigur” la spațiu.

Bugetul include și 186 de milioane de euro pentru satelitul Sicral 3, un sistem de comunicații securizate între guvern și armată. Primul sistem a fost dezvoltat în 2001 de Telespazio și Thales Alenia Space.

Thales a primit un contract de 100 de milioane de euro de la Agenția Spațială Italiană pentru a construi o rețea de fabrici de sateliți în Italia, care ar trebui să fie operaționale până în 2026.

Italia investește și într-o constelație de sateliți de observare a Pământului care vor monitoriza schimbările de mediu. Prima lansare a viitoarei constelații Iride a avut loc în ianuarie 2025. Țara colaborează cu Germania și Franța la dezvoltarea unor lansatoare europene precum Ariane 6 și Vega-C.

Regatul Unit

Planul publicat în septembrie de UK Space Agency urmărește să folosească spațiul pentru a întări economia, a crește securitatea și a stimula descoperirile științifice.

Regatul Unit va investi în capabilități de lansare mică, inclusiv vehicule de lansare, spațioporturi ecologice și dezvoltarea de soluții pentru comunicații prin satelit. O prioritate este dezvoltarea capacității de a repara, moderniza sau asambla sateliți direct în orbită.

Agenția afirmă că își va atinge obiectivele prin atragerea de talente, investiții în știință și inovație și prin parteneriate internaționale.

Suedia

Suedia a lansat în 2024 prima sa strategie spațială pentru apărare și securitate. Strategia se bazează pe patru piloni: autonomie în spațiu, dezvoltarea unui portofoliu robust de active spațiale pentru apărare, securitate colectivă și acumularea de expertiză pentru proiectele de apărare.

Pentru a realiza aceste obiective, statul va intensifica colaborările între agențiile guvernamentale, firmele private din industria spațială și va adapta legislația spațială.

Guvernul a alocat și un miliard de coroane suedeze (aprox. 914 milioane de euro) forțelor armate pentru recunoaștere și supraveghere. Poziția Suediei, aproape de Polul Nord, este considerată ideală pentru operarea și lansarea sateliților polari. Țara dezvoltă capabilități de lansare la portul spațial Esrange, din nord. Firefly Aerospace va lansa sateliți de acolo anul viitor.

Țările de Jos

Spațiul este un domeniu-cheie în noua Strategie de Apărare a Olandei pentru finalul deceniului. Planul stabilește obiective pentru următorii patru ani. Până în 2027, armata olandeză va avea o rețea de sateliți pentru informații fiabile.

Până în 2030, Olanda vrea să folosească algoritmi avansați de inteligență artificială pentru a urmări obiecte spațiale, pentru observații ale Pământului și pentru coordonarea comunicațiilor prin satelit.

Țara vizează și accesul la un sistem european de avertizare timpurie pentru apărarea aeriană și antirachetă. Politica spațială de apărare datează din 2022, cu Agenda Spațială de Apărare.

Olanda intenționează să dezvolte șase capabilități: cunoașterea situației spațiale (SSA), recunoaștere, comunicații prin satelit, poziționare/navigație/timing, avertizare timpurie și monitorizarea vremii spațiale.

Summit ESA la Bremen: Europa decide direcția programelor spațiale

Miniștrii responsabili de spațiu din cele 23 de state membre ale Agenției Spațiale Europene se vor reuni pe 26 - 27 noiembrie la Bremen pentru a valida prioritățile strategice și bugetul ESA pentru perioada 2025 - 2028.

Pe agenda întâlnirii se află aprobarea unei propuneri financiare de aproximativ 22 de miliarde de euro, menită să consolideze capacitățile Europei în domenii considerate critice: programe de reziliență spațială precum „European Resilience from Space”, dezvoltarea de sateliți securizați, modernizarea infrastructurilor de lansare și accelerarea tranziției către lansatoare reutilizabile.

De asemenea, se așteaptă un mandat extins pentru cooperările operaționale cu Uniunea Europeană în cadrul programelor Copernicus, Galileo și IRIS.

Reuniunea de la Bremen este văzută drept un moment cheie pentru poziționarea Europei într-un sector dominat de investiții majore din partea actorilor globali, precum Statele Unite și China. Deciziile adoptate vor stabili direcția Europei în următorii ani, într-un context în care superioritatea tehnologică și securitatea infrastructurilor spațiale devin elemente esențiale ale competitivității globale.

Distribuie Distribuie Comentarii