
Noua Eră/Dezvăluire care dă fiori despre o companie al cărui nume nu spune nimic...
V-ați gândit vreodată ce se întâmplă după ce ne mutăm toată viața în cloud, ca oameni și companii? Cât ne-ar costa să ne mutăm în alt cloud? De aceea, nu Meta, compania fondată de Mark Zuckerberg care deține Facebook, Instagram, WhatsApp și alte afaceri, și nici Alphabet, compania care deține Google și, prin ea, YouTube, nu e cel mai mare exemplu de dominație asupra cetățenilor lumii, crede economistul grec Yanis Varoufakis, fost ministru de Finanțe al Greciei. El a pornit exemplul său de la recentul Black Friday.
Yanis Varoufakis explică, într-un editorial de opinie publicat de The Guardian , în ce constă noul feudalism sau, așa cum l-a numit el, „tehnofeudalismul”. Tehnofeudalismul este „o nouă ordine economică în care platformele se comportă precum niște seniori ce dețin feudele care au înlocuit piețele”, spune economistul grec.
Varoufakis a profitat acum de ceea ce el descrie drept un „carnaval inventat al consumului”, ce are loc anual la nivel mondial, pentru a explica, din nou, ce înseamnă „tehnofeudalismul”.
Amazon, „cea mai clară expresie” a tehnofeudalismului
„Timp de șase ani, de fiecare Black Friday – acel carnaval inventat al consumului – muncitorii Amazon și aliații lor s-au mobilizat în întreaga lume prin greve și proteste coordonate. La prima vedere, aceste dispute par lupta standard dintre un angajator capitalist uriaș și oamenii care îl țin în funcțiune. Dar Amazon nu este o corporație obișnuită. Este cea mai clară expresie a ceea ce eu numesc tehnofeudalism”, își începe economistul grec argumentația.
Condițiile grele de muncă din depozitele Amazon și monitorizarea draconică a acestora au fost documentate de ani de zile, însă, în mod interesant, Varoufakis spune că nu obiectul principal de activitate al companiei fondate de Jeff Bezos e cel mai important pentru ideea de „tehnofeudalism”. În schimb, el numește o altă divizie a companiei.
Yanis Varoufakis, fotografiat după ce a votat la alegerile parlamentare organizate de Grecia în 2023, FOTO: Aris Oikonomou / AFP / Profimedia Images „Puterea extraordinară” a Amazon vine de la divizia sa AWS
„Pentru a înțelege puterea extraordinară a Amazon, trebuie să ne amintim sistemul pe care îl ajută să fie îngropat. Capitalismul se baza pe piețe și profit. Companiile investeau în capital productiv, angajau lucrători, produceau mărfuri și totul se învârtea în jurul profitului și a pierderii. Dar ordinea emergentă este una în care cele mai puternice firme capitaliste au ieșit complet din acea piață. Ele dețin infrastructura digitală pe care toți ceilalți trebuie să o folosească pentru a tranzacționa, a lucra, a comunica și a trăi”, scrie Varoufakis.
El argumentează că Amazon se află în vârful acestei noi ordini deoarece deține platforma de cloud computing Amazon Web Services (AWS), pe care se bazează alte firme tehnologice, precum Uber, dar și mari părți din sectoarele bancare, de sănătate, logistică, administrație publică, media și educație.
După ce urci totul în cloud, te costă o avere să te muți
Varoufakis afirmă că, odată ce aceste afaceri sunt încorporate în AWS, costurile schimbării devin prohibitive.
„Companiile devin astfel vasale pe vasta feudă din cloud a Amazon și cedează datele clienților lor”, spune , amintind că în 2020 Comisia Europeană a acuzat Amazon că folosește datele de vânzări ale altor comercianți pentru a obține ilegal un avantaj pe piața europeană.
Pana majoră suferită de AWS în data de 20 octombrie a adus în prim-plan acest nume mai puțin cunoscut publicului larg în condițiile în care problemele tehnice înregistrate de divizia Amazon au dus la căderea mai multor platforme și aplicații populare precum Spotify, Snapchat, Duolingo, ChatGPT, Lyft, Roblox sau Zoom.
Pana a provocat totodată căderea a numeroase site-uri din jurul lumii, afectate fiind inclusiv mari publicații online din România. Pentru unele site-uri problemele au persistat ore întregi.
„Muncim pentru ca ‘capitalul din cloud’ al Amazon să se acumuleze”
Amazon combină logistica, infrastructura cloud, extragerea de date și „comandoul algoritmilor”, după cum îl descrie Varoufakis, într-un singur sistem integrat vertical.
„Consumatorii sunt și ei atrași în sistem. Fiecare click, derulare, căutare și achiziție pe Amazon antrenează algoritmii să ne prezică nevoile și să ne manipuleze dorințele. În mod efectiv, muncim pentru ca ‘capitalul din cloud’ al Amazon să se acumuleze. De fiecare dată când cumpărăm, Amazon poate lua până la 40% din prețul de vânzare de la comercianți sub forma a ceea ce eu numesc rente din cloud”.
Navigând pentru produse pe website-ul Amazon, FOTO: Richard Levine / Alamy / Profimedia Images Fostul ministru de Finanțe al Greciei amintește totodată de faptul că guvernele au, teoretic, sarcina de a reglementa coloși precum Amazon. El argumentează însă că inclusiv guvernele naționale devin și ele „vasale” ale companiei fondate de Bezos pe măsură ce instituțiile publice ajung să își ruleze datele și comunicațiile pe serverele Amazon.
Drept urmare, Varoufakis descrie Amazon drept „un rentier tehnofeudal care deține infrastructura digitală de care depind corsarii privați, statele și societățile”.
De unde vine termenul de „tehnofeudalism”
Deși prima folosire a termenului de „tehnofeudalism” îi este atribuită în general economistului francez Cédric Durand cu a sa carte din 2020 „ Techno‑féodalisme: Critique de l’économie numérique” (Tehnofeudalism: Critică a economiei digitale), Varoufakis este cel care a popularizat termenul, beneficiind de vizibilitatea sa publică ca fost ministru de Finanțe al Greciei în una dintre cele mai turbulente perioade din istoria sa recentă.
Propria lucrare a lui Varoufakis asupra subiectului, „ Techno-feudalism: What Killed Capitalism ” (Tehnofeudalism: Ce a ucis capitalismul), a fost pe larg discutată după apariția sa în 2023 și inclusă de Financial Times pe lista sa a celor mai bune cărți pe teme economice apărute în anul respectiv.
Ideea de „tehnofeudalism” a început să fie din nou vehiculată tot mai mult anul acesta în condițiile apropierii dintre noua administrație a lui Donald Trump de la Casa Albă și marii miliardari și directori din Silicon Valley, unii dintre ei finanțându-i campania electorală.
Elon Musk, cel mai mare donator al campaniei lui Trump, chiar a fost luat de liderul republican în cabinetul său, șeful Tesla conducând timp de mai multe luni controversatul Departament pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE).
