Noul Iordache scos COLȚII! Un nou proiect de modificare a legii penale, în maximum 45 de zile/AUDIO

Noul Iordache a scos colții mai repede decât ne-am fi așteptat! Ministerul Justitiei va pregati in maximum 45 de zile un proiect de lege care sa fie trimis Parlamentului pe subiectul modificarilor ce urmeaza a fi aduse Codurilor penal si de procedura penala pentru punerea in acord cu deciziile Curtii Constitutionale, a declarat noul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, intr-un interviu acordat postului Radio Romania Iasi.

El a precizat in interviu ca exclude varianta adoptarii modificarilor la legislatia penala prin ordonanta de urgenta.

"Ca orizont de timp, chiar ieri vorbeam cu colegii mei de la Ministerul Justitiei, intentionam ca in maxim o luna, o luna si jumatate, sa prezentam Guvernului un draft, un proiect de lege care sa fie insusit de catre Guvern si sa fie trimis Parlamentului spre dezbatere. Cu alte cuvinte, obligatie pe de o parte si dezbatere parlamentara, pe de alta parte, excluzand ideea Ordonantei de Urgenta", a afirmat Tudorel Toader.

Ministrul s-a referit si la controversatul prag inclus in fosta Ordonanta de Urgenta 13/2017, peste care era atrasa raspunderea penala in cazul infractiunii de abuz in serviciu, afirmand ca legiuitorul are obligatia de a delimita raspunderea contraventionala de raspunderea penala, iar acest lucru poate fi rezolvat prin stabilirea unui prag minim.

Toader s-a pronuntat pentru ideea de a include si pedepsele cu suspendare in dezbaterea despre proiectul legii gratierii, motivand ca altfel s-ar aplica un tratament discriminatoriu.

Ministrul Justitiei a mai vorbit in interviul pentru Radio Iasi si despre intentia de a se alinia provocarilor actuale si s-a pronuntat pentru modificari si imbunatatiri referitoare la raspunderea magistratilor.

TRANSCRIERE (6:35 – 27:35) SURSA: Radio Romania Iasi.

 Ioana Soreanu: Ați enunțat ca priorități „punerea în acord a legislatiei penale și procesual penale cu deciziile CCR”, transpunerea în termen a directivelor europene in legislatia din Romania, implicit, ridcarea MCV.

Să vorbim despre prima prioritate anunțată, modificarea legislației penale ți punerea ei în acord cu deciziile Curții Constituționale, ținând cont de viciile de constituționalitate semnalate de-a lungul timpului, după adoptarea noilor coduri. Cum vor fi făcute aceste modificări și în ce orizont de timp?

Tudorel Toader: Modificarea legislaţiei penale este opera legiuitorului. Legiuitorul care elaborează politica penală într-o anumită perioadă de timp are această prerogativă. Punerea de acord a legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale apare ca fiind o necesitate obiectivă, adică nu mai este o problemă de apreciere a legiuitorului şi rezultă, ca ogligaţie, din prevederile legii fundamentale din prevederile Constituţiei.

Cu alte cuvinte, din momentul în care Curtea Constituțională pronunţă a decizie de admitere a unei obiecţii sau a unei excepţii de neconstituţionalitate, decizia se publică în Monitorul Oficial; timp de 45 de zile, norma declarată neconstituţională se suspendă, nu se mai aplică. Timp de 45 de zile, legiuitorul este obligat să pună de acord dispoziţia legală declarată neconstituţională cu prevederile legii fundamentale, Constituţia, prin prisma considerentelor deciziei sau deciziilor Curţii Constituţionale. Aşadar, o primă distincţie – între opţiunea legiuitorului de a dezvolta o anumită linie de politică penală şi obligaţia legiuitorului de la legifera în acord cu deciziile Curții.

Ca orizont de timp, chiar ieri vorbeam cu colegii mei de la Ministerul Justiţiei, intenţionăm ca în maxim o lună, o lună şi jumătate, să prezentăm Guvernului un draft, un proiect de lege care să fie înşuşit de către Guvern şi să fie trimis Parlamentului spre dezbatere. Cu alte cuvinte, obligaţie pe de o parte şi dezbatere parlamentară, pe de altă parte, excluzând ideea Ordonanţei de Urgenţă.

Lucian Bălănuță: Domnule ministru, dacă ne raportăm la una din prevederile fostei ordonanță 13 care a suscitat ample proteste de stradă, aceea ar fi legată de abuzul în serviciu și în special de acel prag de 200.000 de lei. Până la urmă, trebuie stabilit un prag peste care dispozițiile penale sa devină aplicabile la abuzul în serviciu ?

 Tudorel Toader: Vedeți, decizia Curţii Constituţionale are un dispozitiv şi multe considerente. Pe vremea când eram judecător şi Curtea Constituţională îmi spune astăzi, faptul că acele considerente sunt obligatorii precum dispozitivul, dar sunt obligatorii considerentele care sprijină, care au condus la dispozitiv.

Ce spune dispozitivul deciziei? Că un funcţionar public va răspunde pentru neglijenţă în serviciu atunci când i se va reproşa neîndeplinirea unei obligaţii de serviciu, dar obligaţie de rang legal, adică prevăzută într-o lege organică ordinară, Ordonanţă de Urgenţă sau Ordonaţă simplă sau când i se va imputa neîndeplinirea respectivei obligaţii.

În considerentele deciziei se face distincţia dintre diferitele grade de răspundere juridică, pentru că avem o răspundere contravenţională când fapta are un grad de pericol social mai redus şi o răspundere penală când fapta are o periculozitate socială mai ridicată.

Curtea spune, în considerentele deciziei, faptul că îi revine legiuitorului obligaţia de a delimita răspunderea contravenţională de răspunderea penală. Cu alte cuvinte, faptul că legiuitorul trebuie să stabilească un prag minim, sub care răspunderea e disciplinară, peste care răspunderea poate fi de natură penală.

Ioana Soreanu: Unul dintre argumentele aduse necesității modificării codurilor a fost și acela al aglomerației din penitenciare. Considerați că acest argument este valabil sau sunt două subiecte diferite?

Tudorel Toader: Vedeţi, politica penală are un caracter preventiv, de a arăta cetăţenilor nevoia respectării valorilor sociale de a arăta cetăţenilor riscul pe care şi-l asumă în ipoteza în care încalcă prevederile legii penale. În politica penală întră şi iertarea de pedeapsă, ceea ce se numeşte graţiere sau iertarea pentru tragerea la răspundere penală pentru fapta comisă, ceea ce se numeşte amnistie. Dacă ne uităm în istoria Dreptului Penal românesc au fost relativ multe acte de clemenţă.

Dacă ne uităm în legislaţiile altor state moderne există momente în care legiuitorul penal naţional vine cu o lege de graţiere sau de amnistie. Am văzut cu toţii inclusiv faptul că instanţa europeană, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spune statului român că poate apela la actul de clemenţă – graţierea/amnistie – dând ca exemple alte state, în speţă Italia, care au apelat la iertarea de pedeapsă respectiv iertarea de tragere la răspundere penală, repet, graţiere sau amnistie.

Aşadar, din moment ce în Codul Penal avem aceste instituţii juridice penale evident graţierea şi amnistia, ele nu sunt acolo doar de dragul de a fi descrise şi sunt acolo ca instituţii, repet, pentru ca legiuitorul în politica lui penală să le poată folosi la un moment dat.

Prin urmare, dacă legiuitorul apreciază că este oportună pentru politica penală, pentru societate, pentru evoluţia relaţiilor sociale, că este oportun un act de clemenţă, în mod evident îl poate folosi cu o singură condiţie: să respecte exigenţele constituţionale – exigenţe care înseamnă egalitate în faţa legii, care înseamnă tratament egal pentru condamnaţii din aceeaşi categorie, care înseamnă lege penală mai favorabilă şi multe, multe alte cerinţe.

 Lucian Bălănuță: Domnule ministru, despre proiectul legii grațierii, aflat în Parlament, ați precizat luni că în una două zile îl veți consulta astfel încât să oferiți un punct de vedere în concret. În emisiunea Fapte și Drepturi de la Iași TV Life din data de 30 ianuarie 2017 ați precizat, la un moment dat, “că ar fi neconstituțională o ordonanță (n.r. pe atunci era vorba de ordonanțe) care ar spune – grațiem pe cei care sunt privați de libertate, dar nu-i grațiem pe ăia care sunt condamnați cu suspendare. Pentru că ar însemna un tratament preferențial pentru făptuitorii mai periculoși, în detrimentul celor mai puțin periculoși”. Mențineți acest punct de vedere și considerați că este necesară și indicarea expresă a pedepselor cu suspendare în proiectul actual al legii grațierii?

 Tudorel Toader: Sigur că da. Aici sunt două elemente pe care le-aţi adus în discuţie. Eu ştiu foarte bine ce am declarat, când am spus că nu am consultat proiectul de lege privind graţierea, proiect aflat în Parlament, pentru că, nu uitaţi un lucru, sunt multe proiecte de lege privind graţierea. Este cel al iniţiatorului pe de o parte, dar proiectul de lege în parcursul lui, cunoaşte modificări.

În Parlament este o variantă, dar pre exemplu, zilele trecute am participat ca membru de data asta în Consiliul Superior al Magistraturii la avizarea proiectului de lege, proiect de lege privind graţierea/amnistia care a fost avizat, dar cu anumite modificări, modificări ce exprimă punctul de vedere al CSM-ului, aşadar, obiectul discuţiei este graţierea, dar varianta modificată de la CSM diferă de varianta din Parlament.

Eu la acela m-am referit că nu l-am consultat pentru că nici nu aveam cum, era în Parlament. Ele vor urma procedura parlamentară şi forma finală în care va intra în comisii, forma finală care va fi dezbătută în plen, adoptată în primă Cameră decizională, în primă Cameră de reflecţii în Cameră Decizională va coagula toate aceste puncte de vedere, toate aceste ajustări, modificări survenite de la factorii decizionali implicaţi.

Acum cu privire la distincţia dintre pedepsele privative de libertate şi cu suspendare, sigur că îmi menţin punctul de vedere. Fiți de acord vă rog, cu faptul că este nedrept şi inechitabil ca pentru aceeşi faptă să luăm un furt, o tâlhărie, o înşelăciune, dacă judecătorul condamnă pe cineva, să spunem la 3 ani de închisoare privativă de libertate, acel condamnat cu închisoare privativă de libertate să aibă beneficiul graţierii, iar un alt condamnat care are nişte circumstanţe mai favorabile, poate e mai tânăr, poate e la prima abatere, poate a recunoscut, poate ştiu eu, căruia i s-a dat suspendare, acela să nu beneficieze, pentru că ar fi exact o răsturnare a piramidei, o răsturnare a filozifiei a actului de clemenţă.

Adică, îi dai clemenţă acelui socialmente mai periculos şi nu-i dai clemenţă celui care s-a dovedit în procesul judiciar ca fiind mai puţin periculos.

Da, îmi menţin punctul de vedere, pentru că egalitatea în faţa legii înseamnă ca persoanle aflate în aceeaşi categorie să beneficieze de acelaşi tratament juridic.

Condamnaţii sunt în aceeaşi categorie, condamnaţii pentru furt/tâlhătie/înşelăciune sunt în aceeaşi categorie, ei trebuie să se afle în categorie în momentul faptei şi nu la momentul judecăţii pentru că alt cumva ar părea un tratament diferenţiat, ca să nu spun discriminatoriu.

 Lucian Bălănuță: În programul de guvernare, capitolul Justiție, la pagina 150, este indicată inițierea unor dezbateri privind adoptarea de către Parlament a Legii răspunderii magistraților. Dumneavoastră considerați că pe lângă formele actuale, se impune legiferarea unor aspecte suplimentare de răspundere a magistraților ?

Tudorel Toader: Cunosc bine acest capitol sau cel puţin aşa trebuie. Vă spuneam că zilele trecute am participat la şedinţa CSM-ului. Multe probleme legate de statutul magistratului legate de răspunderea magistraţilor au fost dezbătute. Vedeţi, până la urmă societatea, viaţa socială se află în dinamică. Legislaţia referitoare la justiţie, legislaţia în general trebuie să ţină pasul cu evoluţiile sociale. Şi atunci în chip inevitabil sunt necesare ajustări, modificări, îmbunătăţiri, ridicarea standardului de răspundere de resposabilitate şi în acest domeniu vă pot da multe exemple, dar în momentul acesta se află spre evaluare numeroase modificări privind legislaţia din domeniul organizării şi înfăptuirii justiţiei. Spre exemplu la Comisia Juridică din Parlament se discută un proiect de lege privind numeroase modificări referitoare la direcţia de investigare a criminalităţilor organizate şi acolo se antamează multe astfel de probleme. Şi da, să vă răspund, cred că în aceată dinamică sunt necesare şi modificări, îmbunătăţiri referitoare la responsabilitatea magistraţilor.

 Lucian Bălănuță: Există și o necesitate a clarificării statului procurorului în acest caz? 

 Tudorel Toader: Statutul procurorului cred că este clarificat pentru că procurorul face parte din ministerul public, dar unii se grăbesc să spună dacă e minister înseamnă că face parte din executiv. Greşit! Pentru că dacă ne uităm în Constituţie, statutul procurorului nu este la Administraţia Publică de Stat, statutul procurorului este acolo la Autoritatea Judiciară, autoritate formată din trei piloni, instanţele de judecată, ministerul public – procurorii şi Consiliul Superior al Magistraturii, care împreună formează această autoritate judiciară.

 Ioana Soreanu: O ultimă întrebare, domnule ministru. Curtea Constituțională a decis că există un conflict între instituțiile statului, este vorba despre DNA și Guvern, în legătură cu inițiativa Direcției Naționale Anticorupție de a cerceta modul de aprobare a celebrei OUG 13 (cea de modificare a codurilor penale). După ce veți analiza motivarea Curții, ați putea lua în calcul demiterea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea Direcției, în aceste condiții?

Tudorel Toader: Cunosc bine aceste dezbateri pentru că luni era prima zi în care intram efectiv în exerciţiul prerogativelor funcţiei de Ministru al Justiţiei, prima zi, aşadar, zi în care am mers şi la Curtea Constituţională şi am pledat în numele primului ministru al României. Acolo, decizia este una frumoasă, dincolo de faptul că a statuat existenţa unui conflict.

Practic şi am să revin, practic decizia a statuat, vom vedea considerentele, dar a statuat trei lucruri: 1. A existat un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul public prin Direcţia Naţională Anticorupţie şi Guvernul României, în al doilea rând respectivul conflict a fost generat de ancheta procurorilor privind oportunitatea, legalitatea, circumstanţele împrejurările adoptării Ordonaţei de Urgenţă nr. 13 şi a mai statuat, în al treilea rând, că pe viitor procurorii nu pot ancheta decât fapte penale, infracţiuni, că procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea adoptării unor norme juridice, unui act juridic, în speţă o ordonanţă de urgenţă.

Acum, revenim la întrebarea dvs., spuneam că decizia este una frumoasă, una de principiu care trage o linie privind competenţele autorităţilor statului, care delimitează ceva privind puterile statului, competenţele puterilor statului – procurorul să rămână în anchetă penală cu fapte – infracţiuni, iar Guvernul are libertatea să legifereze în acord cu 115 alineatul 2 din Constituţie. Dacă am luat în considerare demiterea doamnei Koveşi, spuneam colegilor dvs., vă spun şi dvs. astăzi, faptul că în momentul în care voi lua o astfel e decizie, veţi fi primii pe care îi voi anunţa.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Cum a falsificat PSD deficitul bugetar în ultimii 3 ani. Fraților, nenorociții ăștia ne-au amanetat viitorul!

2 Încep să „transpire” primele cifre din sondaje. La PSD se mizează totul pe prezența scăzută

3 PSD, rozătoarea statului român! După fată, Daea și-a angajat și ginerele, printr-un concurs dubios, în ministe…

4 Ce-o avea asta-n gură, fraților? Priviți-i cum râd, zici că au băut ceai de cânepă...

5 Rareş Bogdan o pune la punct pe Fiola după atacul xenofob la adresa președintelui: Vom face plângere!

recomandări

Te ia DNA: Constantin Jeican

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Există un site care face review-uri la cei mai buni burgeri și arată delicios