NYT: Moldova, piesă cheie în strategia lui Putin de a "prăbuși NATO și UE din interior"
Putin ar urmări preluarea controlului asupra Republicii Moldova după Ucraina. FOTO: Shutterstock
Potrivit informațiilor atribuite de The New York Times oficialilor occidentali de informații, strategia Kremlinului ar presupune subordonarea Ucrainei ca o primă etapă, urmată de exercitarea controlului asupra Republicii Moldova. Moscova ar considera Republica Moldova un potențial punct de sprijin pentru acțiuni împotriva Ucrainei și o metodă de a pune presiune pe Uniunea Europeană. Investigația publicației americane s-a concentrat în special pe operațiunile desfășurate în Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare din septembrie 2025. Se susține că Rusia ar fi încercat să manipuleze rezultatul scrutinului printr-o combinație de tactici, incluzând propagandă, dezinformare, atacuri cibernetice, finanțări clandestine și cumpărare de voturi. Autoritățile moldovene au descoperit o rețea prin care persoane din țară ar fi fost recrutate și pregătite pentru a provoca proteste violente și incidente menite să destabilizeze situația politică internă. Una dintre metodele folosite pentru influențarea opiniei publice ar fi fost intermedierea unor preoți ortodocși din Republica Moldova. Potrivit NYT, acești clerici ar fi fost transportați în Rusia și ar fi primit carduri bancare emise de Promsvyazbank. Unii dintre ei ar fi urmat să fie plătiți cu aproximativ 1.000 de dolari pentru a transmite în comunitățile lor mesaje împotriva integrării europene și a politicilor promovate de autoritățile prooccidentale de la Chișinău. Operațiunile nu s-ar fi limitat doar la influențarea electoratului prin mesaje religioase sau rețele sociale. O altă componentă a presupusului plan ar fi vizat pregătirea cetățenilor moldoveni pentru acțiuni violente. În vara anului 2025, o tabără organizată în Serbia ar fi oferit cursuri de câteva zile, unde participanții ar fi fost instruiți să folosească arme, să eludeze dispozitivele forțelor de ordine și să incendieze clădiri. Participanții la aceste activități ar fi fost remunerați cu circa 400 de dolari, iar instructorii ar fi avut legături cu serviciul rus de informații militare, GRU. Procurorii moldoveni indică faptul că peste 100 de tineri ar fi ajuns în Rusia pentru pregătire. Aceștia ar fi învățat cum să fabrice și să utilizeze dispozitive incendiare și explozive improvizate, precum și cum să folosească drone pentru transportarea explozibililor sau provocarea incendiilor. Tabere de instruire similare ar fi funcționat și în Bosnia, precum și în apropierea Moscovei. Pe măsură ce informațiile despre aceste operațiuni au fost scoase la iveală, autoritățile moldovene au intensificat măsurile de securitate. Au fost efectuate sute de percheziții și au fost reținute persoane suspectate de implicare în rețelele de destabilizare. În paralel, experții moldoveni în securitate cibernetică, beneficiind de sprijinul partenerilor occidentali, au depus eforturi pentru a proteja instituțiile statului de atacuri informatice. În ciuda acestor intervenții, formațiunea proeuropeană a președintei Maia Sandu și-a păstrat majoritatea parlamentară după alegerile din septembrie 2025. "Am câștigat bătălia, dar nu am câștigat războiul", a declarat Mihai Lupașcu, directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică din Republica Moldova, pentru NYT. La rândul său, Stanislav Secrieru, consilier prezidențial pentru securitate națională, a avertizat că Rusia încearcă să utilizeze Republica Moldova drept "cap de pod" pentru operațiuni îndreptate atât împotriva Ucrainei, cât și a Uniunii Europene. The New York Times subliniază că afirmațiile privind obiectivele strategice ale lui Vladimir Putin se bazează pe informații furnizate de oficiali din două țări, familiarizați cu reuniunea de la sfârșitul anului 2025. Publicația americană precizează că nu există un document oficial făcut public de Kremlin care să confirme aceste obiective. Moscova a negat în repetate rânduri acuzațiile privind implicarea Rusiei în alegerile din Republica Moldova și a respins acuzațiile conform cărora ar încerca să destabilizeze țara.
