O cunoscută jurnalistă o face praf pe „balena roșie” Firea. Semnal de alarmă despre INTOXICĂRILE RUSEȘTI călărite de șefii PSD!

O cunoscută jurnalistă o face praf pe „balena roșie” Firea. Semnal de alarmă despre INTOXICĂRILE RUSEȘTI călărite de șefii PSD!

Azi, primărița Gabriela Firea, care patronează o capitală din ce în ce mai murdară și obositoare pentru traiul uman, merge la o școală să le vorbească copiilor despre Balena albastră și pericolele ei. Mulți au sărit în sus că Firea n-are expertiza să o facă, eu zic că are, ca slujbașă zeloasă a Antenei 3, doamna Firea a produs nenumărate balene albastre în viața ei, poate doar nu la fel de mizerabile și periculoase direct pentru cei mici, dar cu siguranță toxice pentru cei mari, scrie jurnalista Ana-Maria Caia pe  blogul său, Caia.ro .

Dincolo de asta, de unde vine balena asta albastră și ce ne poate face ea? 

Povestea pe scurt

E o poveste apărută în inițial în Novaya Gazeta, una dintre publicațiile relativ respectabile din Rusia, care povestea despre așa-numitele “grupuri ale sinuciderii” de pe VKontakte, o rețea socială rusească. Articolul lega 130 de sinucideri ale adolescenților ruși cu aceste grupuri din social media. 
Presa guvernamentală a preluat subiectul și l-a tăvălit pe la toate televiziunile, creând o uriașă isterie în Rusia. A ajuns să fie expus public și luat la întrebări inițiatorul grupurilor f57 și Balena albastră, care într-adevăr, publicau povești despre sinucidere și exploatau apetitul adolescenților pentru horror. Răspunsul lui Filip “Vulpea” a fost că grupurile au scop comercial (voia să își promoveze muzica și să ajungă faimos). 

Presa opoziției din Rusia a urmărit din alt unghi povestea. Astfel, nu s-a putut lua nicio confirmare oficială de la poliție că 130 de adolescenți s-au sinucis fiind parte din aceste comunități și făcând parte din realitatea lor alternativă. În schimb, Kremlinul ar pregăti un pachet de legi care să restricționeze și mai tare accesul și activitatea rușilor pe rețelele sociale. 

Povestea a fost rostogolită în tot spațiul ex-sovietic, inclusiv în Moldova, într-o preluare exactă și isterică a presei guvernamentale rusești. 
Tabloidele englezești s-au prins că e un gunoi frumos și l-au împachetat premium, pentru un public global. 

Românii s-au pus și ei pe servit publicului povești cu pești din Est, chiar și nume respectabile din presă au publicat sau difuzat lucruri incalificabile. 

Care sunt adevărurile din poveste și unde lovește minciuna? 

Grupurile întunecate, unde se discută despre sinucidere și auto-mutilare, există. Sunt mai multe și funcționează pe VKontakte. În România, deși s-a mâncat rahat și la nivel de autorități, nimeni n-a putut să ne dea un link la Facebook pe tema asta. Cum puștii noștri nu știu rusește, greu de crezut că stau pe VKontakte. 

Există povești autentice despre sinucidere care se plimbă pe aceste grupuri. Rina Palenkova, o adolescentă care s-a sinucis pe calea ferată, punând înainte de moarte o poză dramatică pe internet, e tratată ca un idol pe f57. Dar ea nu s-a sinucis din pricina unui grup de internet, așa cum nu există nicio dovadă că altcineva ar fi făcut-o. 

Balena albastră e un grup în care, într-adevăr, membrii se ghidează unii pe alții ca să facă anumite task-uri. Este o comunitate de realitate alternativă. Balena albastră nu este un joc, promovarea ei sub numele de joc este falsă și toxică, din motive evidente pentru copii. 

Ce s-a întâmplat la noi și de ce e grav ce face presa

Lipsa uriașă de discernământ și de minimă cultură despre spațiul estic a făcut ca în România povestea să fie expusă greșit și periculos. S-a promovat o minciună, astfel încât copiii, posibilul grup-țintă vulnerabil, au auzit de această poveste și au fost intrigați de ea, începând să își dorească să se refugieze într-un așa fir narativ extraordinar. “Joc pe internet” sună beton. 

Mi-am rugat fetița de 12 ani, Anais, să facă niște investigații în școala ei despre fenomen. A găsit mai mulți copii, în clasele a VI-a și a VII-a, care au pretins că “joacă Balena albastră”. Descrierile lor corespundeau în detaliu cu ce se auzise la televizor sau se putea citi în articole iresponsabile. Totuși, atunci când Anais a insistat să vadă în ce comunitate sunt, cu ce persoane interacționează, atunci când a cerut detalii peste detalii despre probe, angajamente, mecanisme, n-a reușit să găsească niciun răspuns sau a obținut răspunsuri copilărești, neplauzibile. Prin urmare, copiii mint să atragă atenția celorlalți, încurajați de ceea ce li se servește împachetat frumos de către media. Dacă va exista un investitor privat care să le canalizeze curiozitatea, Doamne ferește!

Și da, copiii asta vor să obțină: atenție. Preferabil, de la niște adulți care sunt mai puțin iresponsabili decât ăștia care spun basme despre balena albastră. 

Școala românească e un loc, în multe privințe, medieval. Eu, personal, am avut de-a face cu profesori de-ai lui fiică-mea care le povesteau despre cum Alex Velea e iluminati. Mulți copii cred că pumnul e cel mai bun instrument de rezolvare a unui conflict. Sunt părinți care cred că dacă profesorii le urechează copiii, aceștia vor deveni niște genii.  Relațiile de vasalitate supraviețuiesc în relația profesor-elev. Acestei perfecte atmosfere îi lipsea o poveste spăimoasă.

Ea, întâmplător, se numește Balena albastră și nici măcar nu-i originală, a trebuit propaganda de la Kremlin să ne-o servească pe tavă. Și prin ea se vor tăvăli, ca porcii prin paiele noroioase din cocină, toți politicienii decerebrați ai nației, toate site-urile care mai vor un click, vreme în care, copiii noștri nu vor fi mai puțin singuri, mai puțin agresați, mai puțin needucați media sau mai puțin nefericiți. 



Citește și:

populare
astăzi

1 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

2 Foarte interesante amănunte...

3 Era omul Rusiei? / O anchetă de contraspionaj duce la demiterea comandantului polonez al EUROCORPS, locotenent-generalul Jaroslaw Gromadzinski

4 Nu le zice rău Ciucă...

5 „Lebăda neagră”, noul trend pe internet după prăbușirea podului din Baltimore. Ce teorii ale conspirației circulă pe rețelele sociale