O PERSONALITATE PE ZI: Schimonahia Safta Brâncoveanu, Mănăstirea Văratec (1776-1857)
Schimonahia Safta Brâncoveanu, cunoscută pentru marile danii făcute la mănăstiri, a fost fiica lui Teodor Balş din Iaşi, caimacam al Moldovei. De mică a fost dată la învăţătură, deprinzând bine limba greacă, iar în casă a fost crescută de mama sa, Elisabeta, în frică de Dumnezeu şi respect pentru sfintele biserici ("Patericul Românesc" 1, arhimandrit Ioanichie Balan).
În anul 1793 s-a căsători cu banul Grigore Brâncoveanu, ultimul descendent direct din neamul Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. O căsătorie fără copii, ca în cele din urmă, după moartea lui Grigore Brâncoveanu, în anul 1832, să se întoarcă la Iaşi, în casa părintească. În acelaşi an, Safta Brâncoveanu s-a călugărit împreună cu mama ei, Elisabeta, la Mănăstirea Văratec. Acolo a primit schima monahală şi a uitat de necazurile lumii şi de durerea văduviei.
