„Am dorit asta cu o ardoare care a depășit cu mult măsura. Dar acum, după ce am terminat, frumusețea visului s-a disipat, iar groaza și dezgustul fără suflare mi-au umplut inima”. Aceasta este reacția doctorului Frankenstein la propria sa creație în romanul din 1818 al lui Mary Shelley, cunoscut după numele de familie al omului de știință sau sub titlul „Prometeul modern”, scrie El Pais .

Un vertij asemănător a fost trăit poate de Sam Altman, directorul general al OpenAI. Șeful companiei aflate în spatele uneia dintre cele mai sofisticate dezvoltări ale inteligenței artificiale (AI) a început să ia în considerare teoria „internetului mort”.

Apărută în 2021, teoria „internetului mort” susține că, începând aproximativ cu anul 2016, internetul a început să fie alcătuit în principal din activitate a boților (programe informatice care imită comportamentul uman) și conținut generat automat, manipulat printr-o selecție făcută de algoritmi – care multiplică riscurile de manipulare, dezinformare și condiționare intenționată a comportamentului oamenilor.

Deși opiniile legate de motivele presupusei campanii de manipulare și cele din spatele său variază, toți susținătorii teoriei internetului mort sunt de acord cu teza centrală: că majoritatea conținutului disponibil acum pe internet nu mai este creat de oameni, ci de boți.

Teoria, până recent una discutată preponderent pe forumuri marginale din mediul online, a câștigat teren în ultima perioadă deoarece multe dintre fenomenele observate, precum creșterea traficului generat de boți, sunt cuantificabile.

Teoria „internetului mort”, adusă în discuție de una dintre cele mai importante voci din lumea tech

Când The Atlantic a devenit, în august 2021, prima publicație majoră care a scris despre teoria internetului mort, ea era considerată ferm în sfera teoriilor conspiraționiste. Mesajul concis al lui Altman a readus „internetul mort” în atenția publică:

„Nu am luat niciodată foarte în serios teoria internetului mort, dar se pare că acum există, într-adevăr, foarte multe conturi de Twitter administrate de LLM-uri (n.r. modele lingvistice mari precum ChatGPT)”, a scris el în data de 4 septembrie pe pagina sa de „X”, folosind vechiul nume al rețelei de socializare cumpărate de Elon Musk în octombrie 2022.

Unii au pus comentariul pe seama disputei publice între Altman și Musk, cauzată în mare parte de procesele intentate de cel mai bogat om din lume împotriva OpenAI sau CEO-ului său. Musk a fost unul dintre cei care au fondat OpenAI în decembrie 2015, dar a părăsit compania 3 ani mai târziu, citând diferențe de viziune cu ceilalți membri ai consiliului de administrație.

Anul trecut, după ce și-a fondat propria companie de AI , Musk a acuzat că a fost înșelat să investească în OpenAI prin promisiuni false. Dincolo de orgoliile personale, au existat destule voci care au văzut în comentariul lui Altman despre „internetul mort” ceva mai mult.

Sam Altman, Foto: Justin Sullivan / Getty Images / Profimedia Images

Internetul „cu siguranță se schimbă rapid”

Aaron Harris, director tehnologic global (CTO) la Sage, o multinațională specializată în aplicații de AI, s-a declarat precaut în privința numelui pus trendului, deși nu îi neagă existența.

„Nu știu dacă l-aș numi «internetul mort», dar cu siguranță se schimbă rapid. Creșterea conținutului automatizat și a interacțiunilor generate de boți face din ce în ce mai greu să separăm autenticitatea de zgomot de fond. Întrebarea este dacă permitem acel zgomot să ne copleșească sau dacă ne concentrăm pe proiectarea unor tehnologii care să redea încrederea. Ce contează acum este modul în care filtrăm, verificăm și afișăm informații pe care oamenii să se poată baza”, a spus acesta în comentarii făcute pentru El Pais.

Adam Aleksic, lingvist și autor al volumului Algospeak: How Social Media is Transforming the Future of Language , a declarat pentru revista Time că, atunci când teoria internetului mort a apărut inițial, „nu aveam inteligență artificială funcționând la o asemenea scară încât să poată exista în mod real conturi de AI credibile care conducă internetul”.

Teoria internetului mort „obișnuia să fie o teorie conspiraționistă de nișă, privită ca fiind nebunească, dar acum pare mult mai reală”, a mai spus el în comentarii făcute pentru Time după ce Altman și-a publicat mesajul despre subiect mai devreme în cursul lunii.

Îngrijorări majore legate de folosirea boților pe rețelele de socializare

Referința specifică a lui Altman la o rețea de socializare ca „X” nu pare întâmplătoare. Unii, cu o vizibilitate publică incomparabil mai mică decât a sa, au tras semnale de alarmă încă de anul trecut.

„Rețelele sociale sunt acum principala sursă de știri pentru mulți utilizatori din întreaga lume,” scriau Jake Renzella, director al departamentului de informatică la Universitatea din Melbourne, și Vlada Rozova, cercetătoare în învățare automată („machine learning”) la Universitatea din New South Wales, într-un articol publicat de revista The Conversation în mai 2024.

„Pe măsură ce aceste conturi controlate de AI câștigă urmăritori (mulți falși, unii reali), numărul mare de urmăritori legitimează contul în fața utilizatorilor reali. Asta înseamnă că, acolo afară, se creează o armată de conturi”, continuă articolul. „Există deja dovezi clare că rețelele sociale sunt manipulate de acești boți umflați pentru a influența opinia publică prin dezinformare – și asta se întâmplă de ani de zile”, au mai scris cei doi cercetători.

Iar acești boți nu sunt doar capabili să creeze conținut unic, ci și să imite formule care să asigure o distribuție masivă, virală. Conform unui nou studiu publicat în Physical Review Letters , realizat de cercetători de la Universitatea Vermont și Institutul Santa Fe, „lucrul care se răspândește, fie că este o credință, o glumă sau un virus, evoluează în timp real și capătă forță pe măsură ce se răspândește”, urmând un model matematic de cascade.

Studiul Big Help or Big Brother? Auditing Tracking, Profiling, and Personalization in Generative AI Assistants , prezentat în august la o conferință de securitate cibernetică organizată la Seattle, examinează vulnerabilitatea utilizatorilor la o astfel de influență.

Bărbat verificându-și telefonul în timp ce așteaptă metroul, FOTO: Yanukit Sujjariyarux / Alamy / Alamy / Profimedia

Legi pentru AI care să protejeze mediul online?

„Când vine vorba de susceptibilitatea la influența din social media, nu contează doar cine ești, ci și unde te afli într-o rețea și cu cine ești conectat”, explică Luca Luceri, cercetător la Universitatea din California de Sud și coautor al studiului prezentat la conferință.

Acesta și colegii săi au conturat o serie de principii, asemănătoare legilor roboticii formulate de Asimov, pentru a preveni ca AI să acționeze în afara limitelor morale. În esență, ei spun că AI nu trebuie să manipuleze utilizatorii pentru a servi interesele proprii sau pe cele ale dezvoltatorilor săi și nici să creeze daune sociale precum dezinformarea; nu trebuie să permită utilizatorilor sau dezvoltatorilor să aplice strategii care afectează negativ societatea (de pildă, dominația, condiționarea comportamentală sau discreditarea instituțiilor); și nu trebuie să restricționeze nejustificat libertatea utilizatorilor.

Aaron Harris, directorul tehnologic de la compania Sage, spune că un internet etic este posibil, dar că nu se va ajunge „întâmplător” la un astfel de rezultat. El afirmă că este responsabilitatea companiilor să dezvolte AI responsabil și a autorităților de reglementare să le penalizeze când încalcă regulile.

Harris pledează pentru protejarea „internetului uman”, „mai ales acum, când tot mai mult conținut este creat de boți”, dar nu cu prețul renunțării la progresele tehnologice.

„Nu cred că soluția este să ne întoarcem la lumea de dinaintea AI și să încercăm să restricționăm sau să eliminăm complet conținutul pe care aceasta l-a generat. Face deja parte din felul în care trăim și muncim și poate aduce valoare reală atunci când este folosită responsabil”, argumentează acesta.

„Un internet mai uman este încă posibil, dar numai dacă păstrăm nevoile oamenilor în centrul său și facem din răspundere o condiție non-negociabilă”, conchide el.

FOTO articol: Hannu viitanen Viitanen | Dreamstime.com .

Distribuie Distribuie Comentarii