Operațiune internațională împotriva unei rețele de fraudă cu investiții online: zeci de români păcăliți cu deepfake-uri ale premierului și guvernatorului BNR
Procurorii și polițiștii din România, Republica Moldova și Ucraina au desfășurat percheziții la zeci de adrese, într-o amplă anchetă care vizează o rețea infracțională suspectată că a convins numeroși români să investească milioane de lei în platforme fictive, recurgând inclusiv la videoclipuri generate cu inteligență artificială.
Percheziţii simultane în România, Ucraina şi Republica Moldova. FOTO: arhivă
Autoritățile din România, Republica Moldova și Ucraina au colaborat într-o vastă operațiune numită „Joint Action Day”, țintind o rețea specializată în fraude cu investiții online, acces neautorizat la sisteme informatice și operațiuni financiare ilicite. Pe 25 iunie, au fost efectuate opt percheziții în România și 17 în Ucraina, patru dintre acestea vizând sedii de call-center-uri folosite pentru contactarea victimelor din România.
Coordonarea operațiunii a fost asigurată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în colaborare cu autoritățile judiciare din Republica Moldova și Ucraina, în cadrul unei echipe comune de anchetă. Acțiunea s-a desfășurat sub egida EUROJUST și cu suportul EUROPOL, conform informațiilor transmise de Parchetul General.
Potrivit anchetatorilor, gruparea opera încă de la începutul anului 2023, utilizând o metodă complexă prin care își convingea victimele să depună sume considerabile de bani pe platforme de investiții inexistente.
Până acum, au fost identificate 43 de victime, toate cetățeni români, cu un prejudiciu total estimat la aproximativ 3,6 milioane de lei.
Cum funcționa înșelătoria
Procurorii au explicat că metoda începea cu publicarea online de reclame ce promiteau câștiguri rapide și sigure din investiții în criptomonede sau acțiuni. Pentru a induce în eroare și a inspira credibilitate, platformele foloseau denumiri similare cu proiecte sau companii reale, precum GAP INVEST, HIDROELECTRICA, BRUA sau MACRO CAPITAL.
Pentru a spori credibilitatea ofertei, suspecții utilizau inteligența artificială pentru a genera și distribui videoclipuri de tip „deepfake”, în care figuri publice păreau să recomande aceste scheme de investiții.
„Toate acestea ar fi avut loc și în contextul promovării intense pe platformele de social media a numeroase materiale video, nereale, create cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), care ar fi promovat un conținut de tip «deepfake», în care astfel de investiții ar fi fost încurajate de diverse persoane publice din România”, au precizat procurorii.
Imaginea premierului României și a guvernatorului Băncii Naționale a României s-ar număra printre cele utilizate fără drept.
Victimele erau convinse să investească tot mai mulți bani
Odată ce potențialele victime completau formularele de contact de pe site-urile false, erau contactate telefonic de operatori din call-center-uri, care se prezentau drept consultanți financiari. Aceștia le analizau situația financiară și le convingeau să-și deschidă conturi pe platformele controlate de rețea, efectuând o primă depunere.
Apoi, alți membri ai rețelei preluau contactul cu victimele, convingându-le să investească sume din ce în ce mai mari. Prin identități false, tehnici manipulative și date fictive afișate pe platforme, escrocii prezentau câștiguri iluzorii pe ecran, promițând profituri substanțiale la investiții ulterioare.
Frecvent, victimele erau determinate să comunice datele cardurilor bancare sau să instaleze aplicații de acces la distanță pe telefoane sau computere. Odată preluat controlul asupra acestor dispozitive, suspecții accesau aplicațiile de internet banking și efectuau operațiuni financiare frauduloase.
În cele din urmă, când gruparea estima că nu mai poate extrage fonduri, platformele deveneau inaccesibile, iar așa-zișii consultanți întrerupeau orice comunicare. Abia în acel moment, victimele realizau că investițiile lor nu existaseră niciodată, conform comunicatului Parchetului General.
Call-center-uri în Ucraina și o structură bine organizată
Cercetările au evidențiat că o parte semnificativă a operațiunii era gestionată din Ucraina, unde funcționau două centre de apel prin care operatorii contactau victimele din România.
Procurorii au subliniat că fiecare membru al rețelei avea un rol clar definit, de la promovarea reclamelor și atragerea victimelor, până la menținerea comunicării cu acestea și obținerea accesului la conturile bancare.
Ce s-a găsit la percheziții
În urma perchezițiilor desfășurate pe 25 iunie, au fost confiscate peste 150 de sisteme informatice, inclusiv laptopuri, telefoane mobile, computere, tablete, monitoare și diverse dispozitive de stocare a datelor.
De asemenea, anchetatorii au găsit și confiscat peste 157.000 de euro, ceasuri de lux, documente relevante și alte mijloace de probă, precum și o armă de tip airsoft.
Conform documentului citat, șapte persoane sunt vizate de anchetă în România. Două dintre ele au fost identificate în timpul operațiunii, în timp ce restul se află în afara Uniunii Europene.
Avertismentul procurorilor
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Poliția Capitalei reiterează avertismentul cu privire la riscurile asociate investițiilor efectuate prin intermediul platformelor neautorizate.
„Nu furnizați date bancare și nu permiteți accesul la conturile personale unor persoane necunoscute. Nu instalați aplicații de control la distanță la solicitarea unor presupuși consultanți financiari și verificați întotdeauna autenticitatea platformelor de investiții online înainte de a transfera sume de bani”, recomandă autoritățile, îndemnând persoanele care suspectează că au fost victime ale unor fraude similare să sesizeze imediat poliția.
Explorează subiectele:
