Organizaţii neguvernamentale: Trebuie luate în considerare măsuri pentru protejarea investiţiilor prin fonduri europene

Organizaţii neguvernamentale: Trebuie luate în considerare măsuri pentru protejarea investiţiilor prin fonduri europene

Mai multe organizaţii neguvernamentale au transmis marţi că, în contextul în care urmează ca în România să se investească resurse financiare europene, trebuie luate în considerare măsuri pentru protejarea acestora împotriva tentativelor de corupţie.

Transparency International Romania, Societatea Academică din România, Institutul pentru Politici Publice, Syene Centrul pentru Educaţie şi Centrul de Resurse Juridice propun, într-o scrisoare adresată preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, comisarului european Elisa Ferreira, premierului Florin Cîţu şi ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, includerea pactelor de integritate şi a mecanismului privind avertizarea de integritate în implementarea Acordului de Parteneriat pentru Perioada de Programare 2021-2027 şi a programelor aferente.

"Afluenţa extraordinară de resurse financiare europene ce urmează a se investi în România în următoarea perioadă de programare, inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi nevoia de a se cheltui aceste fonduri cât mai repede - în principiu, pe durata primilor trei ani - cresc în mod semnificativ riscurile de gestionare deficitară, deturnare de fonduri şi fraudă. Ca urmare, trebuie luate în considerare măsuri cuprinzătoare pentru a proteja investiţiile finanţate prin fonduri europene împotriva tentativelor de corupţie prin a acorda la timp autorităţilor contractante instrumentele necesare identificării şi abordării acestor riscuri la care vor fi expuse. În caz contrar, proiectele s-ar putea confrunta cu întârzieri semnificative sau autorităţile ar putea fi sancţionate", se explică în scrisoare.

În opinia semnatarilor, în plus faţă de auditul intern şi extern existent, nu există completare "mai oportună" şi "mai adecvată" pentru a răspunde riscurilor privind corupţia decât deschiderea şi colaborarea cu cetăţenii şi, de aceea, propun includerea pactelor de integritate şi a mecanismului privind avertizarea de integritate în implementarea Acordului de Parteneriat pentru Perioada de Programare 2021-2027 şi a programelor aferente.

Cele cinci organizaţii arată că propunerea este în acord cu angajamentele de transparenţă şi intergitate ale Guvernului.

Potrivit acestora, riscul de a se comite fraude în utilizarea fondurilor europene este mare, în condiţiile în care mai mult de o zecime din totalul de 100 de cazuri din 42 de ţări soluţionate în 2019 de către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) au legătură cu folosirea acestor fonduri în România.

"Acest lucru poziţionează România la cel mai înalt nivel de risc cu privire la respectarea reglementărilor UE şi a integrităţii în utilizarea fondurilor europene", menţionează ONG-urile.

În opinia acestora, în România, "complexitatea" procesului de efectuare a achiziţiilor publice şi "instabilitatea" cadrului legislativ sunt printre principalii factori care întârzie sau împiedică utilizarea şi eficacitatea Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii.

ONG-urile propun introducerea avertizării de integritate pentru protejarea fondurilor europene. "Avertizorii de integritate, adică acele persoane care fac o sesizare (în cadrul organizaţiei respective sau către o autoritate externă) sau dezvăluie (publicului) informaţii cu privire la o abatere despre care iau la cunoştinţă în activitatea profesională, ajută la împiedicarea producerii daunelor şi la detectarea riscului sau a prejudiciului adus interesului public, situaţie care altfel ar putea rămâne ascunsă", se mai explică în scrisoare.

Organizaţiile mai propun pacte de integritate care au rolul de a îmbunătăţi transparenţa, responsabilitatea şi integritatea achiziţiilor publice prin implicarea de monitori şi experţi externi (din rândul societăţii civile) în procesul de efectuare a achiziţiilor publice. Potrivit ONG-urilor, pactul de integritate include un acord încheiat între autorităţile contractante, ofertanţi/contractanţi şi monitorul independent din partea societăţii civile şi un mecanism de monitorizare care să permită monitorului independent accesul la procedura de efectuare a achiziţiilor publice.

Semnatarii amintesc că, în România, pactele de integritate sunt implementate de către Transparency International Romania, în parteneriat cu Institutul pentru Politici Publice, şi de către Societatea Academică din România.

Ei propun introducerea unei linii "sigure" pentru avertizarea de integritate pentru fondurile europene la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Hopa! Vedetuța Beatrice are problemuțe la dosar?

2 Așa o fi? / Adrian Năstase, „regele imobiliarelor” din Militari? / Dezvăluiri care te lasă cu gura căscată

3 Turnătorul Isărescu s-a pișat cu boltă pe oamenii care muncesc onest în această țară! / Băi, nenorocitule, nu îț…

4 Culisele angajării Proastei României la BNR pe un salariu net de 16.000 de lei / lunar

5 Ana Birchall: În urma deciziei de astăzi a CJUE instanțele de judecată pot anula actele Secției Speciale / Actel…