Noile studii oferă o viziune incredibilă asupra unei dintre cele mai consumate și îndrăgite legume de pe tot globul. Specialiștii spun că mama cartofului este de fapt roșia, deși par să nu aibă nicio legătură.

Cartoful este rudă cu tomatele FOTO arhivă

Cartoful este leguma preferată a oamenilor de pe aproape toate continentele. Este cultivat în peste 120 de țări și consumat zilnic de peste un miliard de oameni. Are și o versatilitate aparte în bucătărie, putând fi pregătit într-o multitudine de feluri, prăjiți, fierți sau la cuptor. Pe cât de banal este cartoful, pe atât de misterioasă a fost originea sa genetică până de curând. Un studiu științific arată cǎ, de fapt, cartoful se trage dintr-o legumă la care cu siguranță puțini s-ar fi gândit vreodată: roșia.

Deliciul nutritiv de la poalele Anzilor

Cartoful este o plantă erbacee din familia solanaceelor cultivată pentru tulpinile sale subterane, terminate cu tuberculi de formă rotundă, ovală sau alungită. Acești tuberculi sunt cartofii, singura parte comestibilă a legumei, care reprezintă o adevărată bombă nutritivă. Deși au fost etichetați simplu ca sursă de carbohidrați, medicii spun că acești tuberculi de cartof sunt mult mai mult decât atât. Sunt bogați în vitamina C, potasiu, fibre și amidon.

În mod natural, cartofii au un conținut scăzut de grăsimi și sunt sățioși, fiind o adevărată rezervă de calorii. Cartofii sunt originari din America de Sud, de la poalele Munților Anzi. Pe teritoriul de astăzi al statelor Chile, Peru, Ecuador și Columbia, se cultivau încă de acum 2000 de ani în jur de 200 de specii de cartof. După orez, grâu și porumb, cartoful reprezintă a patra sursă de energie alimentară, fiind foarte apreciat de incași în America precolumbiană. Culturile de cartof au fost descoperite de oamenii lui Francisco Pizzaro, un conquistador spaniol care a cucerit Imperiul Incaș în secolul al XVI-lea.

Pizzaro a adus cartofii și în Europa. La început au fost priviți cu neîncredere. Păreau inutili și oribili la gust, mai ales fiindcă nimeni nu știa cum să-i pregătească. Treptat, cartoful s-a impus întâi în sudul Europei iar mai apoi, după aproape jumătate de secol, a ajuns în Insulele Britanice. Curând, francezii, spaniolii și nemții i-au găsit utilitatea, devenind o plantă de bază în grădini. În Principatele Române, cartoful ajunge abia în secolul al XVIII-lea, iar culturile s-au generalizat abia după a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Roșia, mama cartofului

Deși este o legumă binecunoscută, originile genetice ale cartofului au rămas un mister. Un studiu recent publicat în revista de specialitate „Cell”, la care au colaborat inclusiv specialiști de la Academia Chineză de Științe Agricole și de la Muzeul de Științe Naturale din Londra, vine cu o nouǎ ipoteză: cartoful se trage din roșie. Cercetătorii au ajuns la această concluzie după ce au studiat din punct de vedere genetic tuberculii de cartof, dar și alte plante, aparent fără nicio legătură cu această legumă erbacee.

Studiul a scos la iveală faptul că „Solanum tuberosum” (cartoful domestic de astăzi), dar și cele 107 specii de cartofi sălbatici existenți aparținând liniei Petota s-au născut prin încrucișarea altor două linii Tomato și Etuberosum (plantă originară din America de Sud). Analiza a relevat modele genetice „asemănătoare mozaicului” la Petota (adică la cartofi), care reprezentau un amestec uniform de ADN moștenit atât de la Tomato, cât și de la Etuberosum. Încrucișarea dintre roșii și acele plante sud-americane, care a dat naștere cartofului de astăzi, a avut loc, spun specialiștii, acum aproximativ 9 milioane de ani.

„Dacă te uiți la flori sau frunze, acestea sunt foarte asemănătoare. Și dacă ai norocul să lași planta ta de cartofi să producă fructe, acestea arată exact ca niște roșii verzi mici”, a precizat Sandra Knapp, specialist în botanică la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, pentru Reuters. Tot specialiștii spun că atât roșiile cât și etuberosum, planta care a contribuit la nașterea cartofului, au împărtășit un strămoș comun, fiind identice acum 13 milioane de ani. O perioadă au evoluat separat, pentru ca acum 9 milioane de ani să se împerecheze și să ofere lumii uimitorul cartof.

O plantă născută din dorința de supraviețuire

Specialiștii susțin că de fapt cartoful s-a născut dintr-o luptă pentru supraviețuire atât a tomatelor, cât și a plantei etuberosum. Încrucișarea a avut loc în timpul unui eveniment care a schimbat peisajul, dar și regulile supraviețuirii în zona sud-americană. Este vorba despre ridicarea lanțului muntos andin, ceea ce a dus la o scădere a temperaturii și a unei aridizări a solului. Planta noua rezultată din hibridizarea tomată-etuberosum s-a adaptat acestei realități prin apariția tuberculilor, adică ceea ce punem noi astăzi în farfurie.

„Tuberculii pot stoca nutrienți pentru adaptarea la frig și pot permite reproducerea asexuată pentru a face față provocării fertilității reduse în condiții de frig. Acestea au permis plantei să supraviețuiască și să se extindă rapid”, a spus Sanwen Huang, biolog la Academia Chineză de Științe Agricole, pentru aceeași publicație. Cercetătorii sugerează că tuberculii au ajutat plantele de cartofi să cucerească soluri noi, încrucișarea ducând la „o reorganizare a genelor, astfel încât noua linie genetică a produs tuberculi, permițând acestor plante să se extindă în habitatele reci și uscate nou create în lanțul muntos Anzi”, adaugă Knapp pentru „Live Science”.

Studiile genetice realizate arată că soiurile de cartofi de astăzi au o genă SP6A care provine de la tomate și încă una IT1 de la etuberosum. Cea din urmă trăsătură genetică a fost responsabilă pentru formarea tuberculilor. Lupta pentru supraviețuire a cartofului, în lume andină, i-a conferit caracteristici nutriționale extraordinare. Se adaptează aproape peste tot și prin intermediul tuberculilor stochează nutrienții care-l vor ajuta să supraviețuiască în cele mai ostile condiții. „Cartofii sunt cu adevărat una dintre cele mai remarcabile alimente de bază ale omenirii, combinând o versatilitate extraordinară, o valoare nutritivă și omniprezența culturală în moduri pe care puține culturi le pot egala”, a declarat Sanwen Huang.