Pactul lui Trump cu Putin pentru motorină provoacă revoltă la Kiev
Aflat sub presiunea scăderii dramatice a popularității și cu doar câteva săptămâni înainte de un scrutin crucial, Donald Trump a recurs la o mutare diplomatică controversată: un pact direct cu Vladimir Putin pentru importul de carburant rusesc. Decizia Casei Albe de a căuta o soluție rapidă la scumpirile interne a declanșat stupefacție la Kiev, unde măsura este văzută drept o lovitură pe la spate, dar și un val de contestări aprinse pe scena politică de la Washington.
Vladimir Putin și Donald Trump în Alaska/FOTO:AFP
Cu doar o oră înainte ca bursele americane să tragă cortina pentru weekend, Donald Trump a aruncat o bombă politică pe rețeaua Truth Social: o înțelegere parafată cu liderul rus Vladimir Putin pentru aprovizionarea de urgență cu motorină.
„Tocmai am încheiat o discuție foarte reușită cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, în care s-a convenit ca Rusia să furnizeze imediat peste 300.000 de tone de motorină pieței americane și celei globale”, a transmis liderul de la Casa Albă, promițând că noi volume vor fi livrate ulterior și anticipând o scădere „rapidă și în ritm record” a prețurilor. Pe burse însă, reacția a fost rezervată, cotațiile futures ale carburantului înregistrând un recul modest, de aproximativ 4%.
Kievul se simte trădat în timp ce negocia în Florida
Vestea a căzut ca un trăsnet asupra administrației ucrainene, mai ales că o delegație trimisă de Kiev se afla chiar în acel moment în Florida pentru consultări cu oficiali de rang înalt din Statele Unite. Volodimir Zelenski nu și-a ascuns indignarea, caracterizând înțelegerea drept „slabă” și un veritabil „cadou pentru Putin”.
„În acest moment, când vorbim despre pace, America permite Rusiei să exporte motorină... iar toți acești bani merg în războiul împotriva oamenilor, împotriva Ucrainei, împotriva noastră, a tuturor”, a punctat președintele ucrainean.
Ironia situației este amplificată de faptul că, în urmă cu o lună, Zelenski pledase chiar în fața lui Trump pentru înăsprirea sancțiunilor și sugrumarea veniturilor generate de exporturile rusești de energie. O gură de oxigen oferită acum Moscovei riscă să genereze fisuri adânci nu doar în relația bilaterală, ci și între Washington și aliații europeni, transmițând altor capitale semnalul că pot relua afacerile cu Rusia dacă prețurile devin insuportabile.
Un calcul electoral dictat de sondaje
Calendarul anunțului nu este întâmplător: alegerile intermediare bat la ușă, fiind programate pe 3 noiembrie. Costul galonului de carburant dictează direct prețul transporturilor și al alimentelor, apăsând greu asupra alegătorilor din clasa muncitoare – electoratul pe care Trump s-a bazat pentru a ajunge de două ori la putere (trei, după propriile sale spuse).
În plus, cota de favorabilitate a președintelui a atins un minim istoric de 32%, iar analiștii anticipează o pierdere a majorității republicane în Congres. Îngrijorarea se reflectă direct în campanie: Trump a vizitat de trei ori în ultima lună Texasul, fieful republican unde senatorul Ken Paxton încearcă să-și salveze mandatul. În culise, candidatul s-ar fi plâns că prezența liderului de la Casa Albă la mitinguri îi îndepărtează votanții.
Scepticism masiv în rândul specialiștilor și al industriei
Eficiența reală a acordului este privită cu mari rezerve de analiștii pieței. Un volum de 300.000 de tone reprezintă o picătură într-un ocean raportat la consumul mondial. Criza actuală de combustibil își are rădăcinile în conflictul deschis dintre Statele Unite și Iran, dar a fost amplificată considerabil de atacurile ucrainene cu drone, care au avariat grav rafinăriile rusești.
Expertul Tom Kloza consideră declarațiile prezidențiale „ultimul gest gol dintr-o săptămână de retorică fără acoperire”, subliniind că infrastructura bombardată a Moscovei abia dacă poate asigura propriul consum, motiv pentru care exporturile promise s-ar putea dovedi imposibil de realizat pe termen mediu.
Chiar și companiile energetice din SUA contestă orientarea Casei Albe. Robert Price, conducătorul companiei Greenland Energy din Texas, avertizează că o astfel de strategie este complet lipsită de viziune: „Ne consolidăm securitatea aprovizionării sau oferim unui adversar mai multă pârghie?”. În opinia sa, criza ar trebui soluționată prin creșterea capacităților interne și prin parteneriate solide, nu prin tranzacții oportuniste cu adversari geopolitici.
În pofida faptului că unitățile americane de rafinare operează la 95% din capacitate, tensiunea din piață persistă. Asigurările oferite de Trump, potrivit cărora forțele americane dețin „controlul total” în Strâmtoarea Ormuz, se lovesc de realitatea din teren, unde transportul maritim continuă să fie grav perturbat de amenințarea atacurilor iraniene.
Val de critici din partea opoziției democrate
Partidul Democrat a taxat imediat gestul președintelui, catalogându-l drept o concesie inacceptabilă făcută Moscovei. Senatorul Richard Blumenthal din Connecticut a intervenit dur, subliniind că înțelegerea semnată cu „un dictator criminal” reprezintă „o pată pe caracterul națiunii noastre, o insultă la adresa memoriei lui Lindsey Graham și contrar intenției Congresului din legea bipartită a sancțiunilor”. Legislația invocată fusese promulgată chiar de Trump cu o lună în urmă și stipulează pedepse severe pentru statele care cumpără petrol din Rusia.
În vreme ce Donald Trump își continuă mitingurile de campanie încercând să limiteze pagubele electorale, Kremlinul rămâne în fața propriei provocări logistice: identificarea efectivă a stocurilor de motorină promise pieței internaționale.
Explorează subiectele:
