Pandemia COVID-19 a extins disparităţile sociale şi de sănătate (raport)

Pandemia COVID-19 a extins disparităţile sociale şi de sănătate (raport)

Sentimentele de izolare şi singurătate, stresul, pierderea locurilor de muncă sau nesiguranţa, dar şi lipsa exerciţiilor fizice şi a alimentaţiei sănătoase au afectat sănătatea oamenilor în timpul pandemiei, arată un raport realizat de PwC remis miercuri AGERPRES.

Totodată, potrivit raportului, s-a amplificat ceea ce era deja o problemă socială presantă în întreaga lume, sănătatea mintală, aproape un miliard de oameni având tulburări mintale, mai arată raportul "Accelerating the health economy of tomorrow".

Astfel, economia globală pierde aproximativ un miliard de dolari, anual, ca efect al scăderii productivităţii cauzate de depresie şi anxietate.

Într-un sondaj din aprilie realizat pe 1.558 de angajaţi din SUA şi Canada, 47% dintre respondenţi au spus că pandemia COVID a avut un impact negativ asupra sănătăţii lor mintale.

"Este cunoscut deja că factorii socioeconomici, de mediu şi comportamentali contribuie cu până la 80% la starea de sănătate a unei persoane. Pandemia COVID-19 a extins disparităţile sociale şi de sănătate şi rescrie regulile din sistemul medical atât de repede încât organizaţiile de sănătate, fie ele de stat sau private, abia ţin pasul. În acest context, sistemele de sănătate nu pot rezolva singure aceste probleme sociale complicate şi înrădăcinate. Colaborarea între organizaţiile din domeniul sănătăţii, companii, guverne şi instituţii sociale va fi esenţială pentru a dezvolta interacţiunea directă cu oamenii şi comunităţile", se menţionează în raport.

 

 

Un sondaj al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii efectuat în intervalul iunie - august în 130 de ţări a constatat că mai mult de 80% dintre ţările cu venituri ridicate au implementat telemedicina şi teleterapia pentru a contracara întreruperea serviciilor de sănătate mintală, dar mai puţin de 50% din ţările cu venituri reduse au făcut acest lucru.

"Deşi epidemiile de boli infecţioase provoacă daune economice şi umane semnificative, pot reprezenta şi momente de restart pentru reforma şi inovarea sistemelor de sănătate pentru a fi centrate mai mult pe pacienţi. Pe lângă reprioritizarea factorilor sociali determinanţi, descrisă mai sus, serviciile medicale virtuale, platformele de modelare a diverselor scenarii pe bază de analize avansate şi lanţurile de aprovizionare sunt direcţii în care se poate dezvolta post pandemie sistemul de sănătate", susţin reprezentanţii PwC.

Astfel, vizitele medicale online, diagnosticarea la domiciliu şi monitoarele portabile vor continua să câştige teren şi vor transforma interacţiunile pacienţilor cu medicii din întâlniri neregulate într-un model continuu de îngrijire.

Raportul PwC arată că diagnosticul la domiciliu şi instrumentele de monitorizare de la distanţă au fost lansate mai agresiv în timpul pandemiei. De exemplu, Administraţia SUA pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a emis în luna mai o autorizaţie de utilizare de urgenţă pentru plasturele (Patch) de monitorizare la distanţă al G Medical Innovations, destinat pacienţilor trataţi pentru coronavirus cu medicamente care pot afecta funcţia cardiacă. Un alt exemplu este cel al Serviciului Naţional de Sănătate din Marea Britanie care a început colaborarea cu compania de tehnologie Huma, pentru a asigura monitorizarea la distanţă a pacienţilor cu COVID-19.

Cererea crescută a consumatorilor va determina operatorii de servicii medicale publice şi private să regândească modelul de îngrijire şi să decidă ce servicii vor furniza fizic şi pe care virtual. De asemenea, cercetarea şi dezvoltarea de medicamente şi studiile clinice devin deja virtuale. Pandemia a accelerat trecerea la recrutarea pacienţilor online, folosind inteligenţa artificială pentru a face comunicarea şi programarea mai convenabilă şi pentru a muta site-urile de testare mai aproape de consumatori.

Pe de altă parte, companiile din domeniul sănătăţii vor adopta noi fluxuri de lucru, vor pregăti personalul existent cu privire la abilităţile necesare pentru roluri din ce în ce mai digitale şi vor angaja talente din industrii externe cu expertiză în experienţele clienţilor virtuali. Astfel, multe dintre acestea vor menţine o parte din personalul lor administrativ care lucrează permanent de acasă şi îşi va reduce sau reconfigura amprenta imobiliară.

 

 

Potrivit PwC, pandemia a scos la iveală provocările cu care se confruntă sistemele de sănătate ale lumii de a culege date exacte în timp real, de a modela scenarii şi de a lua în cele din urmă decizii cu privire la locul şi momentul plasării resurselor.

Astfel, rolul critic pe care aceste instrumente l-au jucat în timpul pandemiei va accelera tendinţa adoptării lor la scară largă în viitor. Asistenţa medicală de mâine va fi astfel determinată de analize avansate de date. Prin culegerea de date în timp real, planificarea scenariilor şi soluţii de inteligenţă artificială, companiile de servicii medicale - în unele cazuri ajutate de companiile de tehnologie - îşi vor putea eficientiza activitatea prin alocarea resurselor în funcţie de nevoi, să ofere îngrijire continuă şi personalizată pacienţilor între vizite.

În aprilie, Google şi Apple au introdus o aplicaţie voluntară de urmărire a contactelor, compatibilă cu Bluetooth, pe care zeci de ţări au adoptat-o. De asemenea, compania globală de analiză a datelor SAS a creat şi realizat soluţii care ajută spitalele să prevadă în mod dinamic volumul pacienţilor, capacitatea paturilor şi disponibilitatea ventilatoarelor, utilizând scenariile cele mai nefavorabile, cele mai bune şi cele mai probabile.

"Dependenţa lanţului de aprovizionare de producătorii din China şi India pentru ingrediente farmaceutice active, medicamente generice şi consumabile medicale şi de bază au provocat panică în întreaga lume în lockdown, deoarece frontierele au fost închise şi accesul restricţionat. Furnizorii de asistenţă medicală au trebuit astfel să se grăbească să găsească noi surse, unii furnizori stabilind relaţii cu furnizori netradiţionali care şi-au adaptat facilităţile de producţie pentru a face măşti, combinezoane sau ventilatoare. 'Glocalizarea' - dezvoltarea unei reţele de noduri multiple, unele aproape de casă, pentru producţie şi consumabile - va creşte, pe măsură ce transparenţa stocurilor şi producţia revin la normal", se mai spune în raport.

Astfel că, lanţul de aprovizionare cu servicii medicale, medicamente, consumabile, tehnologie şi inovaţie este de aşteptat să devină mai agil şi mai rezistent la viitoarele crize.

Reprezentanţii PwC susţin că indiferent de cât durează pandemia şi de cât de solidă este redresarea economică, COVID-19 a fost un catalizator pentru schimbarea sistemelor de sănătate, atât pe partea cererii, cât şi a ofertei. "Luate în ansamblu, aceste schimbări promovează o abordare diferită a îngrijirii pacienţilor, care stau în centrul acestora, iar industria se adaptează pentru a le satisface nevoile", se mai arată în raport.

 

 

PwC este o reţea de firme prezentă în 158 de ţări cu mai mult de 276.000 de profesionişti ce oferă servicii în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri. AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Cel mai prost interlop din România! / El este dobitocul arestat după ce și-a uitat pistolul în cabina de p…

2 Așa o fi?

3 Se strânge lațul / Live Science: Cercetătorii au recuperat secvențe genetice ale coronavirusului șterse în secre…

4 VIDEO Faza asta este de la Galați...

5 Teodorovici, în corzi! / OLAF investighează cum a cheltuit România miliardul de euro pentru Delta Dunării