Paradoxul Botoșani: Sute de elevi sub nota 4 la Evaluare, pe fondul sărăciei

Anul acesta, rezultatele la Evaluarea Națională sunt mai slabe comparativ cu cele de anul trecut. Conform datelor statistice oficiale, un sfert dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reușit să obțină măcar nota 5 la proba de matematică. Per ansamblu, în mediul rural s-a înregistrat cel mai mare procent de elevi sub media 5, aici fiind obținute și cele mai mici note, inclusiv note de 1. Acestea arată că unii elevi nu au putut sau nu au vrut să scrie niciun cuvânt ori să rezolve corect niciun exercițiu pe foaia de examen. Această problemă persistă de la introducerea Evaluării Naționale în actuala formă, în anii 2003-2004, și continuă să ridice semne de întrebare fără soluții concrete la nivel național. **Botoșani: județul contrastelor, de la olimpici la note de 1** Județul Botoșani, cunoscut atât pentru elevii excepționali, olimpici internaționali și viitori intelectuali, cât și pentru performanțele școlare extrem de slabe, ilustrează perfect această realitate. Deși liceele și școlile de prestigiu din municipiul Botoșani, Darabani și Dorohoi înregistrează rezultate excelente, numeroase unități de învățământ din mediul rural se confruntă cu contraperformanțe notabile. Sute de elevi din zona rurală a Botoșaniului nu au reușit să obțină nici măcar media 4 la Evaluarea Națională. Printre exemplele cele mai elocvente se numără un elev de la școala din Prisăcani care a obținut nota 1 pe linie. Un alt absolvent, de la Școala Gimnazială din satul Victoria, comuna Stăuceni, a adunat o medie de 1,47 la ambele probe. La fel, un elev din Răuseni a înregistrat o medie de 1,62. Aceste cazuri nu sunt izolate, sute de elevi având note cuprinse între 1 și 4. **Sărăcia și lipsa educației părinților, factori determinanți** Paupertatea este una dintre cauzele recurente identificate de profesori, directori și inspectori. Rezultatele dezastruoase apar adesea în cătunele mici sau în satele cu o populație defavorizată, unde copiii sunt adesea implicați în treburile gospodăriei mai mult decât în școală, din necesități de supraviețuire. Un sătean din Mănăstireni, Botoșani, descrie situația: „Dom'ne, cum dă colțul la iarbă, copiii au treabă. Cine să-i ajute pe părinți? Nu au bani, le este greu și toți muncesc cot la cot. Unii la căprițe, alții la pământ, alții cu vândutul. Cum pot.” Un caz notoriu din comuna Ungureni, relatat de o directoare de școală acum câțiva ani, vorbește despre un elev care a adormit cu capul pe bancă în timpul probei de matematică la Evaluarea Națională. Acesta a mărturisit că s-a trezit la ora 4 dimineața pentru a adăpa animalele. Sărăcia se împletește cu nivelul scăzut de educație al părinților din mediul rural. Aceștia nu-și pot sprijini copiii la teme și adesea nu prioritizează un parcurs educațional superior, preferând ca aceștia să învețe o meserie. Irina Arhip, director și profesor de matematică la Școala din Românești, subliniază impactul acestui fenomen: „La noi, în mediul rural, cam 80% din părinții elevilor sunt cu opt clase, adică provin din medii defavorizate, dezavantajate. Cam asta ar fi situația. Problemele socio-economice sunt pe primul loc.” Un alt factor agravant este migrația părinților, care pleacă în străinătate și își lasă copiii în grija bunicilor sau a altor rude. Aceștia din urmă nu pot oferi nici ajutor la lecții, nici o supraveghere școlară eficientă.

Factorii sunt multipli. Pe de o parte, și implicarea părinților contează, pentru că parteneriatul școală-familie trebuie să funcționeze. Avem și un nivel scăzut de educație al părinților, dar și un fenomen de migrație a părinților. Noi avem aici mulți elevi care au părinți în străinătate și sunt lăsați în grija bunicilor sau a altor persoane din familie. Irina Arhip, director și profesor de matematică la Școala din Românești

**Dispar elevi de mijloc, scade motivația** Situația Școlii din Românești este emblematică pentru realitatea învățământului rural din România. Pe de o parte, există elevi silitori care ajung la licee de elită din Botoșani și Iași. Pe de altă parte, mulți elevi nu reușesc să obțină media 5.

Și de la an la an observăm că au dispărut acei copii de mijloc. Fie avem vârfuri, copii cu note mari, fie avem copii sub 5. Adică copii de mijloc, de șapte-opt, nu prea mai sunt. În plus, de la an la an este o descreștere a notelor și a procentului celor care obțin media 5. Irina Arhip, director și profesor de matematică la Școala din Românești

Lipsa motivației este o altă problemă majoră. Elevii știu că, indiferent de nota obținută la Evaluarea Națională, vor fi repartizați la un liceu sau o școală profesională, ceea ce generează o întrebare: „de ce să mă mai stresez?”. Profesorii din mediul rural se confruntă cu dificultăți uriașe în a motiva elevi care se luptă zilnic cu sărăcia și lipsurile, provenind din familii unde educația nu a fost o prioritate. Mulți părinți preferă ca adolescenții, odată ajunși la 16 ani, să plece la muncă în străinătate.

Este vorba despre mentalitatea părinților, care nu consideră educația ca fiind prioritară pentru copii, considerând că nu este o perspectivă de viitor pentru aceștia. Copiii ajung în clasa a VII-a și a VIII-a și atunci se petrece fenomenul de abandon. Pleacă din localitate cu unul dintre părinți și noi încercăm, îi reînscriem, dar nu reușim să-i readucem la școală. Un profesor de la Școala din Hudești, implicată într-un proiect PNRAS de reducere a abandonului școlar

**Cine este responsabil pentru elevii de nota 1 și 2?** Un specialist în educație din Botoșani, care a dorit să-și păstreze anonimatul, ridică o întrebare crucială: cum ajung elevii cu note de 1 și 2 să susțină Evaluarea Națională?

Cum ajunge un elev care nu știe să scrie bine și nici măcar să socotească în clasa a VIII-a? Și aici o problemă este a profesorilor și a școlilor. De ce îi trec clasa pe toți acești elevi? De ce nu îi includ, în momentul în care au observat că nu învață nimic, în programe remediale, în ceva care să-i poată redresa? Să obțină măcar un cinci curat la Evaluarea Națională. Nimeni nu-și bate capul și îi trec din milă. Și ajung aici, la Evaluarea Națională, cu 1 și 2. Și ne minunăm. Un specialist în educație botoșănean anonim

Pe de altă parte, unii profesori susțin că, indiferent de eforturile depuse, există elevi care refuză să învețe, fie din cauza mediului familial dezorganizat sau foarte sărac, fie din cauza plecării părinților în străinătate. În acest context, Inspectoratul Școlar Botoșani intenționează să implementeze ore remediale în școlile din mediul rural.

Așa cum am văzut, mediul rural este cel care suferă cel mai mult și acolo trebuie neapărat să găsim soluții. Și eu zic că acolo trebuie implementate activități remediale, aproape în fiecare unitate de învățământ, pentru a ajuta acești copii. Mai ales că acolo sunt note de doi și trei. Bogdan Suruciuc, inspector școlar general Botoșani

Explorează subiectele:

Evaluare Națională Botoșani Sărăcie rurală

Distribuie Distribuie Comentarii