Parchetul General susţine că, în cazul procurorilor propuşi de ministrul Justiţiei în funcţii de conducere, dar refuzaţi la numire de preşedintele Klaus Iohannis, CSM a solicitat efectuarea de verificări la CNSAS, ANI şi Inspecţia Judiciară, dar a primit răspuns doar din partea ultimelor două instituţii.

Parchetul General a dat publicităţii joi un comunicat de presă, "având în vedere interpretările eronate apărute în mass-media referitoare la motivul respingerii propunerilor de numire în funcţii de conducere a unor procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie".

Potrivit sursei citate, temeiul legal invocat în susţinerea deciziei de respingere îl reprezintă art. 54 alin. (2 ) rap. la art. 48, alin. (10) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, conform căruia, "nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii/procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea (...)", respectiv art. 48 alin. (12) din aceeaşi lege care stabileşte că, înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea CSM, dacă judecătorul/procurorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.

Parchetul a publicat şi deciziile de necolaborare cu fosta Securitate comunistă primite de la CNSAS în anii trecuţi de cei cinci procurori.

* Antonia-Eleonora Constantin, propusă pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei Judiciare din cadrul PÎCCJ, nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste - decizia nr. 901 din 24 octombrie 2006 a Colegiului CNSAS;

* Iuliana Nedelcu, propusă pentru funcţia de procuror-şef adjunct al aceleiaşi secţii, nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste - decizia nr. 1002 din 24 octombrie 2006 a Colegiului CNSAS;

* Florena-Esther Sterschi (fostă Florica Marin), propusă pentru funcţia de procuror şef al Secţiei de Resurse Umane şi Documentare din cadrul PÎCCJ, nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste - decizia nr.980 din 24 octombrie 2006 a Colegiului CNSAS;

* Adina Florea, propusă pentru funcţia de procuror-şef al DNA, nu a fost lucrător sau colaborator al Securităţii - adeverinţa nr. 5430 din 4 iunie 2009 a Colegiului CNSAS;

* Giorgiana Hosu, propusă pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste - decizia nr.953 din 24 octombrie 2006 a Colegiului CNSAS.

Parchetul General arată că, în procedura de numire în funcţiile de conducere, iniţiată de ministrul Justiţiei în data de 10 august 2018, cei cinci procurori au depus declaraţiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10)-(11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, iar acest aspect, precum şi verificările efectuate asupra declaraţiilor depuse, rezultă şi din avizele CSM - Secţia pentru procurori.

"Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat verificări din partea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Agenţiei Naţionale de Integritate şi Inspecţiei Judiciare şi a primit răspuns din partea ultimelor două instituţii", afirmă sursa citată.

Referitor la absenţa răspunsului din partea CNSAS, Parchetul General invocă art. 48 alin. (12) din Legea nr. 303/2004, care stipulează: "Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea".

Pe de altă parte, art. 211 alin. (3) lit. c) din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 193/2006, modificată şi completată, prevede că: "Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea propunerii ministrului Justiţiei, un referat în care consemnează (...) c) depunerea declaraţiilor prevăzute de art. 55 alin. (3) raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a rezultatului verificării efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, dacă acesta s-a primit în termenul prevăzut de lege". AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii