România va produce muniție pentru tancurile Abrams și muniție de artilerie în colaborare cu SUA. Iulia Joja, expert în securitate la Washington, explică ce efecte are această decizie și cum va afecta numărul de trupe americane din România, dar și ce priorități de înarmare avem.

Ambasada Statelor Unite ale Americii a trimis, zilele trecute, un comunicat în care salută semnarea de către Ministerul Economiei din România a două Scrisori de Solicitare (LOR) pentru Scrisori de Ofertă și Acceptare (LOA), în vederea explorării modalităților prin care Statele Unite și România pot consolida capacitățile de producție în domeniul apărării. Scrisorile de Solicitare pentru coproducția de muniție pentru tancurile Abrams și de muniție de artilerie reprezintă un prim pas esențial în dezvoltarea capacității de producție internă a României.

„Implementarea cu succes a acestui tip de proiecte de coproducție dezvoltă capacități în întreaga regiune și consolidează parteneriatul nostru strategic bilateral. Această coproducție va securiza lanțul de aprovizionare pentru NATO, Statele Unite și România, făcând America și aliații noștri mai siguri”, a declarat Charge d'Affaires al SUA, Michael Dickerson.

„Prin aceste proiecte de coproducție de muniții la standarde NATO, creștem forța industriei de apărare românești. România și Statele Unite împărtășesc valori și principii comune. Odată cu implementarea Centrului European de Excelență pentru Muniție NATO, vom consolida poziția României ca pilon de securitate și furnizor de capabilități strategice în regiune. Pe baza acestui parteneriat economic și militar cu Statele Unite, vom putea dezvolta atât producția, cât și capacitățile de testare, omologare și calificare”, a precizat Bogdan Ivan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Scrisorile de Solicitare includ potențiala coproducție atât a proiectilelor de artilerie standard NATO de 155 milimetri, cât și a muniției pentru tancuri NATO de 120 milimetri. Aceste proiecte sunt susținute de un împrumut pentru finanțare militară externă în valoare de 920 de milioane de dolari, acordat în septembrie 2024 de Departamentul de Stat al SUA.

Experta Iulia Joja, cadru didactic la Universitatea Georgetown (Washington) și cercetătoare la Middle East Institute, specializată în securitatea europeană și a Mării Negre, a explicat pentru „Adevarul” semnificația acestui comunicat și în ce măsura va avea impact asupra trupelor SUA din România.

„Această frică cu privire la retragerea trupelor americane din România nu va dispărea”

Adevărul: Ce înseamnă pentru România acest comunicat al Ambasadei SUA?

Iulia Joja: Din decizia care a apărut în comunicatul de presă al Ambasadei SUA rezultă și știam asta că offset-urile, transferul de tehnologie și capacitatea de producție în România a armamentului american a fost și este o prioritate a României. Încă din perioada 2012-2014, producția în România a armamentului american era deja o prioritate majoră. Și de-abia acum reușim. Este o decizie foarte importantă.

Ce înseamnă acest comunicat vizavi de trupele americane din România, de parteneriatul nostru special cu SUA? Putem „să dormim mai liniștiți” cu gândul că SUA nu-și vor retrage trupele din România?

Da, putem dormi un pic mai liniștiți, dar trebuie să înțelegem că transferul de tehnologie și capacitatea de producție de muniție americană pe teritoriul României nu are legătură cu numărul de trupe.

Și din păcate, această frică cu privire la retragerea trupelor americane din România nu o să dispară. Pentru că, indiferent că cum merg relațiile bilaterale dintre România și Statele Unite , și nu avem niciun motiv să ne facem griji că nu vor merge bine, Statele Unite își reduc prezența militară la nivel internațional și și-o vor reduce și la nivel european. Eu am plecat din Washington cu peste o săptămână în urmă și nu am mai avut discuții foarte recente cu oameni din Pentagon cu privire la dimensiunea reducerilor. Ultima dată când am vorbit, nu se luase încă o decizie. Nu cred că se va lua neapărat în următoarele săptămâni o decizie finală cu privire la reducerea numărului de trupe din Europa. Dar trebuie să ne așteptăm la o reducere. Nu știm dacă va fi 5% sau 50%, nici ei nu știu.

Și atunci e un semn bun pentru relația bilaterală și pentru apărare acest transfer de tehnologie, să-i spun așa, și crearea de locuri de muncă și așa mai departe. Este un semn bun și în contextul relației bilaterale. Nu trebuie să ne facem griji că Statele Unite sunt supărate pe România și că de aceea poate vor să pedepsească România, să reducă din trupe. Decizia va fi luată în funcție de situația de pe teren și în funcțiile de calculele de acasă. Adică putem să ne gândim și la variante în care sunt reduse trupe, dar sunt mutate din Germania pe flancul estic mai multe. Pentru că sunt în continuare mulți militari americani în Germania și în alte părți ale Europei Occidentale. Grosul trupelor americane în Europa este în Europa Occidentală de pe vremea Războiului Rece. Nu și-au modificat radical modul în care sunt distribuite trupele.

Putem spera într-o creștere a numărului de militari americani din România?

Știm că, de exemplu, polonezii au reușit să atragă 10.000 de militari americani. Și noi ne dorim mai mulți militari, de aceea lărgim baza de la Kogălniceanu pentru a avea această capacitate. Deci creăm și premisele logistice. O reducere a trupelor americane în Europa per ansamblu nu înseamnă neapărat o reducere a trupelor în România. Este o chestiune pe care trebuie să o luăm în calcul, dar sigur că ne dorim ca administrația prezidențială viitoare, care se formează acum, și viitorul guvern să lucreze în așa fel încât România, în baza situației reale pe teren, a nevoii din teren, să-și crească numărul de trupe americane. Nu este de neconceput.

Trebuie să ne așteptăm la o reducere a trupelor, care nu știm dacă va fi foarte mică sau foarte mare sau ceva între, pentru că americanii au argumentul pe care nu-l poți combate, anume că europenii sunt înstăriți și ar trebui să-și asume propria securitate și apărare într-o măsură mai mare, iar SUA are multe situații de gestionat în lume, dar asta nu înseamnă neapărat, având în vedere războiul și așa mai departe, că trupele din România vor fi automat reduse. Există șansa, dacă liderii noștri joacă bine, să obținem o creștere a trupelor americane pe teritoriul României.

„Avem nevoie de o armată de drone”

Din proiectul SAFE al UE, unde vorbim de 150 de miliarde de euro credite pentru înarmare, ce priorități credeți că are România?

Dacă mă uit la lista de achiziții a Ministerului Apărării, noi ne-am comandat, și durează foarte mult livrarea, armament greu, care ne lipsea și de care aveam nevoie urgentă. Dar ca să epuizăm toate nevoile noastre, lista ar fi mult mai lungă. Ne mai trebuie de toate, nave, avioane, și F-35 -care e un avion foarte scump, tancuri, artilerie și așa mai departe. Deci ne mai trebuie din fiecare.

Ce ați adăuga la lista aceasta de necesități?

Aș mai adăuga două lucruri importante, unul scump și unul ieftin. Eu aș prioritiza cumpărarea de drone, ieftine. Sigur, cumpărăm câteva de la turci, de-astea de monitorizare a spațiului aerian. Avem nevoie de drone care să monitorizeze granița și care să aibă capacitatea, în contextul în care nu ne costă mult, să dea jos dronele rusești care apar în spațiul aerian și să reușească să curețe practic spațiul aerian de la graniță prin descurajare. Avem nevoie de o mică armată foarte ieftină, vorbim de câteva mii de drone, care sunt distruse sau se strică să nu reprezinte un cost foarte mare. Să ne facem o mică armată de drone, asta înseamnă și antrenament, dar uite, ucrainenii au învățat foarte repede, mai învățăm și noi lecții de la ei, care să asigure un spațiu sigur, dacă pot să-i spun aşa, la graniţă, astfel încât dronele ruseşti să nici nu mai vină în Deltă. Să nici nu se mai apropie de ucraineni, de porturile din Deltă ale ucrainenilor, pentru că așa îi ajutăm și pe ei, scădem riscul la noi. Într-un final, din nou, costurile - dacă vorbim de reconstrucția Ucrainei, și România vrea să se implice în reconstrucție - sunt mai mari dacă trebuie să-i ajutăm pe ucraineni după ce le-au distrus rușii toată infrastructura, decât dacă facem un zid de drone ieftin, iar rușii nici nu o să se mai apropie atât de mult și nu o să mai provoace distrugeri atât de mari.

Deci asta aș face eu în primul rând și nu înțeleg de ce, pe lângă aparatura asta grea și scumpă, pentru care trebuie să aștepți foarte mult, nu s-a acordat prioritatea acestui aspect, al achiziționării de drone.

Și după aceea, aș mai pune pe lista de cumpărături, și n-am prea văzut, unu sau două submarine. Nu m-aș concentra atât de mult pe nave, pentru că navele sunt foarte vulnerabile, așa cum au arătat ucrainenii distrugând cea mai mare parte a flotei rusești relevante. Submarinele sunt cele mai bune în apărare și descurajare și sunt invizibile, dacă le iei pe cele bune. Deci eu la astea le-aș mai adăuga pe lângă lista de cumpărături deja cunoscută, publicată de MApN și pe care noi o bifăm bucățică cu bucățică.

Care credeți că ar trebui să fie bugetul de apărare al României?

Sigur că ne bucurăm că noul președinte Nicușor Dan a zis 3,5% din PIB pentru armată, dar urmează summit-ul NATO din iunie, de la Haga, unde subiectul principal și aproape unicul subiect va fi cheltuielile pe apărare. Știm foarte bine că americanii se așteaptă la 5% și știm foarte bine că atât Polonia cât și Țările Baltice pe flancul estic au anunțat că vor ajunge în următorii ani la 5%. Deci România cu 3,5% e bine, dar nu suficient. Dacă reușim să creștem la 5%, lista de cumpărături va fi mult mai ușor de epuizat decât cu bugetul pe care îl avem acum, care nu ajunge nici măcar la 2,5 % din PIB.